Cincisprezece țări UE, inclusiv România, cer măsuri dure împotriva imigrației ilegale, înainte de alegerile europene

Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, cincisprezece țări membre, cu guverne de diverse orientări politice, solicită înăsprirea politicii de migrație, relatează Le Monde, citată de Rador Radio România.

Cu trei săptămâni înainte de alegerile europene din 6-9 iunie, problema migrației reapare în prim-plan. Aceste țări cer revenirea la restricții stricte prin intermediul unei scrisori, chiar dacă recent a fost adoptat Pactul privind migrația și azilul, negociat timp de peste opt ani.  

Niciodată până acum majoritatea statelor membre nu au propus măsuri atât de radicale pentru gestionarea politicii de migrație, scriu jurnaliștii francezi. 

În această scrisoare, trimisă pe 15 mai Comisiei Europene, Austria, Danemarca, Finlanda, Italia, Grecia, Polonia, Olanda, Lituania, Letonia, Estonia, Bulgaria, România, Cehia, Cipru și Malta fac apel la Executivul european, care urmează să fie reînnoit după alegeri, „să identifice, să dezvolte și să propună noi mijloace și noi soluții pentru prevenirea imigrației ilegale în Europa”. 

În 2023, 380.000 de migranți au intrat ilegal în Europa și peste un milion au solicitat azil, ceea ce face ca sistemul european de azil să fie considerat „nesustenabil” de către statele semnatare. Această evaluare este contestată de experți, ONG-uri și ONU, care subliniază că țările din Africa și Orientul Mijlociu primesc mult mai mulți refugiați.

Partidul Popular European susține externalizarea solicitanților de azil către țări terțe „sigure”, o idee similară cu legea din Regatul Unit care transferă solicitanții de azil în Rwanda. Cei cincisprezece semnatari propun o abordare similară. Concret, cele cinsprezece state vor să trimită migranții ilegali în niște țări în care sunt respectate drepturile fundamentale ale acestora.

Guvernele semnatare provin dintr-o diversitate de partide politice: de la dreapta conservatoare, precum Italia, la social-democrați, ca în Danemarca și România, conservatori în Austria, Polonia, Finlanda și Grecia, și liberali în Estonia și Țările de Jos. Franța, Germania, Suedia și Slovacia nu au semnat scrisoarea, din motive variate, inclusiv dezacorduri interne și prioritizarea implementării pactului existent. Viitoarea coaliție olandeză, condusă de extremă dreapta, dorește retragerea din Pactul pentru migrație. 

Ce vor cele 15 țări europene 

Scrisoarea nu vizează desființarea Pactului privind migrația și azilul, ci solicită aplicarea strictă și extinderea acestuia.  

Până în 2026, se urmărește armonizarea procedurilor de înregistrare, primire și returnare a migranților care nu pot beneficia de azil. Semnatarii subliniază :„Pentru a aborda cauzele fundamentale ale migrației neregulate și a gestiona mișcările de migrație în UE, va trebui să reflectăm împreună și să găsim împreună noi modalități de a aborda această problemă la nivelul UE”.

Aceștia propun parteneriate durabile, „reciproc avantajoase”,  cu țări partenere de-a lungul rutelor de migrație. Comisia a semnat recent acorduri similare cu Tunisia, Mauritania, Egipt și Liban. Statele accentuează importanța acestor acorduri: „aceste parteneriate sunt esențiale nu numai pentru a gestiona mișcările migratorii neregulate către Europa, ci și pentru a oferi migranților o alternativă la punerea vieții în pericol în timpul călătoriilor periculoase”. 

Și cer „optimizarea” lor, inspirându-se din declarația UE-Turcia din 2016, care prevedea menținerea refugiaților sirieni în Turcia și un mecanism de schimb 1:1,  pentru fiecare refugiat sirian primit în Europa, Turcia s-a angajat să ia câte unul înapoi pe pământul său, deși acest mecanism nu a funcționat în practică. 

Externalizarea solicitanților de azil

Cele cincisprezece state propun utilizarea unor modele precum protocolul Italia-Albania. În 2023, Italia a semnat un acord cu Albania pentru a crea o tabără de primire și a procesa cererile de azil ale migranților salvați din Marea Mediterană, deși acesta nu a fost încă implementat. 

„Pentru a reduce presiunea generală asupra gestionării migrației, este important ca statele membre să aibă posibilitatea de a transfera solicitanții de azil într-o țară terță sigură”, evidențiază semnatarii. „Țară sigură” reprezintă un stat care respectă drepturile fundamentale ale refugiaților și solicitanților de azil. 

Comisia amintește că în prezent nu există o listă europeană a țărilor terțe sigure, dar Pactul privind imigrația ar urma să permită stabilirea uneia. Atunci când va fi creată, un solicitant de azil ar putea fi trimis acolo doar dacă are o legătură directă (familie, muncă etc.) cu acea țară, conform unei condiții impuse de Parlamentul European. Cu toate acestea, statele semnatare doresc să elimine acest criteriu de conectare pentru a permite "externalizarea" oricărui solicitant de azil. 

Semnatarii doresc să faciliteze returnarea persoanelor respinse, prin cooperarea cu țări terțe pentru crearea centrelor de returnare. Acest lucru ar permite transferul acestor persoane în așteptarea expulzării lor definitive. Potrivit specialistului în imigrație Florian Trauner, această inițiativă reflectă o tendință generală de a controla mai strict imigrația, cu potențiale repercusiuni în politica viitoare a Comisiei Europene. 

„Aceste țări vor să trimită un semnal politic clar electoratului înainte de alegeri: vom recurge la toate mijloacele pentru a controla imigrația. Politica de migrație a viitoarei Comisii Europene se va îndrepta oricum în această direcție în următorii ani”, punctează Florian Trauner, specialist în imigrație la Universitatea Liberă din Bruxelles, potrivit sursei citate.