Cele nouă porunci ale Uniunii Europene pentru România

Continuarea dereglementării preţurilor la gaze şi la electricitate, ameliorarea eficienţei energetice, absorbţia fondurilor UE, îmbunătăţirea mediului de afaceri sunt principalele îndemnuri ale CE pentru România în 2013.

Comisia Europeană a adoptat, ieri, o serie de recomandări pentru ţările membre ale Uniunii Europene, menite să le permită să depăşească criza economică şi să-şi consolideze bazele de creştere. Aceste recomandări sunt bazate pe o analiză detaliată a situaţiei din fiecare ţară şi oferă guvernelor îndrumări pentru a stimula potenţialul de dezvoltare, a creşte competitivitatea şi a crea locuri de muncă în 2013 şi 2014.

Pentru România, Executivul european a avut următoarele sfaturi:

1. să depună eforturi în perioada 2013-2014, astfel încât să ducă la bun sfârşit programul de asistenţă financiară UE/FMI.

2. Să asigure o consolidare fiscală favorabilă creşterii economice şi să pună în aplicare strategia bugetară pentru anul 2013; să îmbunătăţească sistemul de colectare a impozitelor prin aplicarea unei strategii cuprinzătoare de asigurare a conformităţii fiscale şi să combată munca la negru.

3. Să continue reformele în sistemul sănătăţii pentru a spori eficienţa, calitatea şi accesibilitatea acestuia, în special pentru persoanele defavorizate şi pentru comunităţile îndepărtate şi izolate; să reducă recurgerea la spitalizarea excesivă a pacienţilor.

4. Să asigure o mai bună participare pe piaţa muncii şi să sporească capacitatea de inserţie profesională şi productivitatea forţei de muncă, să combată sărăcia, acordând o atenţie deosebită copiilor.

5. Să ducă la bun sfârşit reforma serviciilor de asistenţă socială; să asigure aplicarea pe teren a Strategiei naţionale de integrare a romilor, să accelereze reforma sistemului de învăţământ.

6. Să consolideze guvernanţa şi calitatea instituţiilor şi a administraţiei publice, în special prin îmbunătăţirea capacităţii de planificare strategică şi bugetară, prin  sporirea profesionalismului funcţionarilor publici,  să depună eforturi suplimentare pentru asigurarea unei absorbţii mai rapide a fondurilor UE, în special prin consolidarea sistemelor de gestiune şi de control şi prin îmbunătăţirea procedurilor de achiziţii publice.

7. Să îmbunătăţească şi să simplifice mediul de afaceri, în special prin reducerea sarcinii administrative pentru IMM-uri şi prin punerea în aplicare a unei strategii coerente în materie de e-guvernare; să faciliteze şi să diversifice accesul IMM-urilor la finanţare.

8. Să promoveze concurenţa şi eficienţa în industriile de reţea, prin asigurarea independenţei şi a capacităţii de acţiune a autorităţilor naţionale de reglementare şi prin continuarea reformei guvernanţei corporative în cadrul întreprinderilor deţinute de stat din sectoarele energiei şi transporturilor; să adopte un plan cuprinzător şi pe termen lung în domeniul transporturilor şi să îmbunătăţească infrastructura de comunicaţii în bandă largă; să continue să dereglementeze preţurile la gaze şi la electricitate şi să îmbunătăţească eficienţa energetică; să îmbunătăţească integrarea transfrontalieră a reţelelor energetice şi să accelereze punerea în aplicare a proiectelor de interconectare a reţelelor de gaze.

9. Să intensifice eforturile în sensul îmbunătăţirii calităţii şi independenţei sistemului judiciar, precum şi a eficienţei acestuia în materie de soluţionare a cauzelor şi de combatere a corupţiei.

România iese din procedura privind deficitul excesiv

Comisia Europeană a recomandat, ieri, Consiliului Ecofin încetarea procedurii de deficit excesiv în cazul României, după ce a constatat reducerea deficitului bugetar sub nivelul maxim de 3% permis în UE şi estimează menţinerea în anii următori atât a deficitului, cât şi a îndatorării publice în limita permisă în Tratatul UE.

 România a înregistrat un deficit bugetar de 2,9% anul trecut, după standardele UE, iar executivul comunitar estimează o reducere la 2,6% pentru anul în curs şi la 2,4% pentru 2014. Comisia se aşteaptă la menţinerea îndatorării României în limita de 60% permisă în UE, aceasta urmând să crească de la 37,8% în acest an la 38,5% anul următor.

Pe lângă România, CE a recomandat Consiliului şi încheierea procedurii de deficit excesiv în cazul altor patru ţări: Italia, Ungaria, Letonia şi Lituania. Executivul comunitar a cerut, de asemenea, deschiderea unei proceduri de deficit excesiv în cazul Maltei. Alte şase ţări, Spania, Franţa, Olanda, Polonia, Portugalia şi Slovenia, ar urma să primească prelungiri ale termenelor-limită până la care trebuie să reducă deficitul excesiv. În cazul Belgiei, Consiliul ar trebui să trimită o notificare, după ce Comisia a constatat că statul nu a luat măsuri pentru corectarea deficitului prea mare.