Cei mai puternici spioni din Orientul Mijlociu

Un inventar al oamenilor duri care conduc serviciile secrete din această zonă tumultuoasă a fost realizat de revista „Foreign Policy“. Câteva personaje cu nume aproape necunoscute influenţează enorm politica tumultuoasă a Israelului şi a ţărilor musulmane.

Citiţi şi:
O nouă reţea de spionaj israeliană descoperită în Liban
Rusia lucrează la construirea unor avioane de spionaj stratosferice
Arhiepiscopul Pimen, spionul „Petru“

Loialitatea, aptitudinile sau norocul au făcut din şefii serviciilor secrete din Orientul Mijlociu persoane extrem de puternice. Israelul se bazează mult pe serviciul său secret pentru a contracara mai multe pericole, inclusiv pe cel „existenţial“, venit din partea Iranului. Şeful Mossadului, Meir Dagan, este apreciat pentru că a reformat serviciul secret, după o perioadă de decădere.

În Egipt, analiştii nu exclud posibilitatea ca şeful spionilor, Omar Suleiman, să devină cândva preşedinte. Iar în Iran, şeful Forţei Qud, Qassem Suleimani, e un jucător politic important, care are grijă de întreaga politică externă. Oficiali occidentali susţin că el menţine o relaţie strânsă cu liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei şi răspunde direct în faţa acestuia.

Siria: un „cupidon“ ajuns iscoadă

Cariera lui Assef Shawkat a fost catapultată atunci când a câştigat inima fiicei preşedintelui sirian Hafez al-Assad. Fost militar, Shawkat a primit funcţia de şef al serviciilor secrete militare în februarie 2005, aceeaşi lună în care a fost asasinat fostul premier libanez Rafik al-Hariri.

Cercetările iniţiale ale unei comisii a ONU au aruncat suspiciunile asupra sa. În 2006, SUA l-au numit „arhitectul-şef al dominaţiei Siriei asupra Libanului“. Ascensiunea lui pare a fi fost oprită de asasinarea responsabilului cu securitatea al Hezbollahului, Imad Mugniyah, în 2008, chiar în centrul Damascului, văzută drept o lovitură ruşinoasă pentru serviciile secrete siriene. Drept urmare, Shawkat a fost „promovat“ la funcţia de adjunct al şefului de stat major al armatei siriene.

Prinţul saudit care vorbeşte cu talibanii

Prinţul Muqrin Bin Abdul-Aziz, directorul general al serviciilor secrete din Arabia Saudită, a trăit în relativă anonimitate până la vârsta de 60 de ani. Educat în Occident, Muqrin a servit în Forţele aeriene şi ca guvernator al mai multor provincii. În 2005, a fost numit de fratele său vitreg, prinţul Abdullah, la şefia serviciilor secrete.

Omar Suleiman, spionul-şef al Egiptului, cu şanse de a deveni preşedinte Foto: Epa

În ciuda lipsei de experienţă, el s-a dovedit extrem de versatil în gestionarea relaţiilor sensibile cu Pakistanul şi Afganistanul. Informaţiile sugerează că deplasarea sa la Kabul, în ianuarie, a fost parte a campaniei de a facilita dialogul dintre guvernul afgan şi talibani.

Războinicul secret al Egiptului

Directorul serviciului de informaţii secrete al Egiptului, Omar Suleiman, s-a remarcat, încă de începutul mandatului său, în 1993, prin loialitatea faţă de preşedintele Hosni Mubarak. El i-a salvat viaţa lui Mubarak, în 1995, când a insistat ca Mercedesul său blindat să fie transportat cu avionul în Etiopia, înaintea unei vizite de stat. Maşina s-a dovedit vitală în atentatul ce a avut loc în ziua următoare.

Ulterior, Suleiman a condus o campanie dură de desfiinţare a opoziţiei islamiste. În urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, din SUA, experienţa sa în acest domeniu l-a făcut favoritul serviciilor secrete occidentale, care aveau nevoie de informaţii despre Al-Qaida. Recunoştinţa lui Mubarak poate merge foarte departe.

Sirianul Assef Shawkat, un spion căzut în dizgraţie Foto: Afp

Potrivit analiştilor, nu este exclus ca Suleiman, în vârrstă de 74 de ani, să fie ales de Mubarak drept succesor al său. Deocamdată, el a devenit, neoficial, emisarul lui Mubarak în regiune.

Record de longevitate la Mossad

Directorul Mossadului israelian, Meir Dagan, a înregistrat, se pare, o serie de succese în operaţiunile împotriva Teheranului. Jurnaliştii israelieni au vorbit recent despre o campanie clandestină a Mossad-ului împotriva programului nuclear iranian.

De asemenea, asasinarea de anul trecut a responsabilului cu securitatea al Hezbollah, Imad Mugniyah – pusă pe seama Mossadului – i-a întărit imaginea lui Dagan. În iunie, cabinetul israelian a decis extinderea mandatului său la opt ani, ceea ce este un record.

Născut în fosta URSS, în 1945, actualul şef al Mossadului a fost comandant al forţelor paramiliatre în Războiul de Şase Zile, a făcut parte din unităţi speciale sub acoperire în anii ’70 şi a comandat o brigadă de tancuri în războiul din Liban, din 1982.

Prinţul saudit Muqrin Bin Abdul-Aziz, spion la vârsta a treia

Decorat şi rănit de două ori, Dagan a beneficiat mult din relaţia sa cu fostul premier Ariel Sharon, care l-a numit director al Mossadului în august 2002.

„Vârful de lance“ al Iranului

Qassem Suleimani, Comandantul Forţei Qud, aripa externă a Gărzii Revoluţionare iraniene, a fost numit „vârful de lance al Iranului“ de către jurnalistul american David Ignatius. Viziunile sale politice sunt puţin cunoscute, dar se crede că e aliniat cu liderii care se opun agresiv prezenţei SUA în regiune.