CEDO va pronunţa verdictul în cazul Laurei Codruţa Kovesi pe 5 mai. Fosta şefă DNA a contestat revocarea din 9 iulie 2018

Curtea Europeană a Drepturilor Omului va pronunţa verdictul în cazul Laurei Codruţa Kovesi pe 5 mai, se arată într-un anunţă făcut de instanţa europeană. Fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a contestat revocarea din funcţie din 9 iulie 2018, prin decretul preşedintelui Klaus Iohannis în urma unei decizii a Curţii Constituţionale.

Preşedintele Klaus Iohannis a refuzat iniţial să semneze decretul de eliberare din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi, iar speţa a ajuns, prin sesizarea premierului Viorica Dăncilă, pe masa judecătorilor CCR, a căror decizie a înclinat în favoarea cererii lui Tudorel Toader.

Laura Codruţa Kovesi susţine în plângerea adresată CEDO că procedura de revocare a încălcat drepturile omului pentru că nu a avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu a fost citată în faţă Curţii Constituţionale şi nu a avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de intervenientă pentru a exprimă un punct de vedere în apărarea sa.

„Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror şef al DNA că urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunţată de Curtea Constituţională", declara Kovesi.

Potrivit procedurii instanţei europene, părţile au termen până pe 19 martie, pentru a ajunge la o soluţionare pe cale amiabilă a litigiului. În cazul în care doreşte înţelegerea, Executivul trebuie să comunice în acest termen care este propunerea concretă pentru fosta şefă DNA. În cazul în care nu se ajunge la o soluţie amiabilă, Guvernul de la Bucureşti are la dispoziţie 6 săptămâni să trimită la CEDO propria apărare. 

În ceea ce priveşte scopul acestei plângeri, fosta şefă a DNA a susţinut că principalul motiv este stoparea unor astfel de proceduri de revocare a procurorilor şefi din parchetul general. „Nu am solicitat niciun fel de despăgubiri, ci doresc stoparea îngenuncherii procurorilor, doresc stoparea aplicării unei astfel de proceduri abuzive şi altor procurori cu funcţii de conducere, pentru că această decizie poate fi invocată ca precedent pentru revocarea oricărui procuror care deţine o funcţie de conducere în Ministerul Public”, a explicat Laura Codruţa Kovesi.

După revocarea sa din funcţie, fosta şefă DNA s-a înscris în cursa pentru şefia primului parchet european, pe care a câştigat-o în 24 septembrie 2019.