Ce se întâmplă dacă Trump cedează comanda americană în NATO. „Nu e nimic dramatic sau definitiv în ipoteza asta ”

Hari Bucur Marcu, expert în securitate națională, explică faptul că nu e nimic dramatic dacă Statele Unite renunță la comanda NATO.

Unul dintre cei mai cunoscuți experți români în securitate națională, Hari Bucur Marcu, a comentat un zvon apărut la nivel internațional legat de faptul că președintele Donald  Trump intenționează să cedeze comanda americană în NATO.

„În momentul de față, în structura de comandă a NATO, sunt două comandamente strategice, unul în Europa și celălalt în America. Cel din Europa se ocupă de comanda și controlul operațiilor pe care le pregătește și le desfășoară NATO și poartă numele evident de Allied Command Operations (ACO), iar celălalt, cel din America, se ocupă de toate aspectele militare ale transformării puterii militare comune din NATO și poartă numele evident de Allied Command Transformation (ACT).

Cel din Europa este comandat de un general american, iar cel din America este comandat de un general francez, adică european.

Deci, dacă ar fi vorba de cedarea comenzii americane altui aliat, ar fi doar ACO în discuție.

Iar această cedare de comandă s-ar întâmpla doar cu condiția ca Statele Unite să scoată din planificarea nucleară NATO forțele sale nucleare ce sunt în momentul de față sub comanda Comandantului pentru Europa al Armatei Statelor Unite.

Mai precis, comandantul ACO - NATO american este același cu comandantul american al Comenzii Statelor Unite pentru Europa și este dotat cu arsenalul nuclear de care dispune America pentru teatrul de operații Europa (SUA au 6 comandamente geografice inclusiv comandamentul pentru Europa, plus un comandament pentru operații cibernetice și unul pentru operații în spațiul cosmic)”, scrie Hari Bucur Marcu pe Facebook.

Ca urmare, da. SUA poate renunța la comanda strategică ACO, dar doar dacă cel care îi va lua locul comandantului american nu va mai dispune de arsenalul nuclear al SUA, ci doar de cel pus la dispoziție de celelalte puteri nucleare din NATO, respectiv Franța și Marea Britanie.

„Asta nu înseamnă că Statele Unite ar părăsi Alianța. Așa au făcut americanii și cu schimbarea destinației comandamentului suprem aliat Atlantic (Supreme Allied Command Atlantic) din Norfolk, Virginia, SUA în Comandamentul Aliat pentru Transformare (ACT), ocazie cu care noul comandant nu a mai dispus de arsenalul nuclear american destinat spațiului Atlaticului de Nord și ca urmare comanda a putut fi încredințată unui general francez.

Deci nu e nimic dramatic sau definitiv în ipoteza asta despre renunțarea Statelor Unite la comanda supremă aliată din Europa”, a mai menționat Hari Bucur Marcu.

Expertul consideră că este doar o eventualitate, în ideea că Europa și-ar asuma un rol cel puțin dublu decât cel pe care îl are în prezent în propria sa apărare comună, ceea ce ar presupune un efort cu o treime mai mic din partea Statelor Unite, reducere ce ar putea include și armamentul nuclear american.

„Mai ales că în viitorul apropiat (vorbim de mai puțin de un deceniu) va trebui ca toate națiunile mari puteri nucleare să renunțe la acest arsenal, iar celelalte națiuni cu ambiții nucleare să renunțe la acele ambiții, dacă nu vor ca armele nucleare să intre pe mâna AI și a roboților”, conchide Hari Bucur Marcu.