Ce înseamnă „a lua geanta“ sau „a întoarce haina“ în limbajul naşilor de la CFR

Procurorii au dat iama în trenurile şi birourile CFR Călători SA pentru a anihila “reţeaua naşilor”. Peste 200 de controlori şi revizori din toată ţara sunt cercetaţi pentru încasarea de şpăgi de la călători blatişti. Banii se împărţeau piramidal.

Banalul mers pe blat, “cu naşul”, ascunde o adevărată reţea de şpăgi construită în CFR pe modelul celor din vămi. Fenomenul micii corupţii din CFR a fost unul rar investigat de procurori, dar anchetorii par să fi pornit cea mai complexă inevstigaţie ce priveşte şpăgi de peste 100 de milioane de lei colectate anual. Ancheta a fost pornită de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, care au luat pe sus cu mandate de aducere nu mai puţin de 81 de angajaţi CFR suspecţi de fapte de corupţie. În total, ancheta priveşte vizează 200 de angajaţi ai regionalelor CFR Călători din Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi şi Craiova. Cercetările vizează controlorii, şefii de tren, dar şi cei din supra control (revizorii).

Drumul şpăgilor trece prin WC

Procurorii braşoveni susţin că există un traseu bine stabilit al banilor colectaţi de la călătorii blatişti. Din mână în mână, o parte din bani ajungeau şi la şefii din regionale. Controlorii de tren (naşii) luau bani de la călătorii care circulau fără bilet. Le cereau bani, deobicei jumătate din preţul biletelor, pentru a nu le da amendă. Banii erau împărţişi mai departe în toaletele trenurilor cu şeful de garnitură. La rândul lor, şefii de tren împărţeau banii cu revizorii. Procurorii spun că la Bucureşti, banii erau predaţi prin intermediul chioşcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord, unde lucrau rude ale angajaţilor CFR. De aici erau ridicaţi de şefii pe ţară ai controlorilor. “Destinatarii finali ai banilor urmează să fie stabiliţi clar în cursul investigaţiilor”, a explicat procurorul Alina Popescu, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov. Procurorii au estimat că, într-un an şi jumătate, prejudiciul se ridică la aproximativ 200 de milioane de lei  (47 de milioane de euro). Aceasta este contravaloarea tichetelor de transport care ar fi trebuit să fie încasate de conductorii de tren.
Ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, crede că prejudiciul este mult mai mare. “Pierderile adunate de CFR Călători de-a lungul anilor sunt de 700 de milioane de lei, iar anul acesta când am preluat ministerul mai aveau pierderi 300 de milioane de lei. Una dintre sursele acestor pierderi este acest comportament al lucrătorilor de la CFR Călători", a spus Silaghi.

“Blatiştii” acoperiţi i-au filmat pe “naşi”

Procurorii au început ancheta în vara anului 2011 împotriva controlorilor din zona Braşovului. Pe parcursul anchetei, magistraţii au extins cercetările şi la alte regionale CFR, deoarece reţeaua era una naţională. Pentru a proba faptele de corupţie, procurorii au apelat şi la investigatori sub acoperire. “Au fost folosite tehnici speciale de investigare pentru documentarea unei activităţi infracţionale desfăşurate într-o scară ierarhică de la nivelul conductori de tren, şef de tren, inspector şi revizor de specialitate. Avem imagini ambinetale surprinse cu ocazia investigaţiilor făcute cu investigatori sub acoperire", au mai spus procurorii braşoveni.
Infracţiunile vizate în acest dosar sunt luare de mită, dare de mită, asociere în vederea de săvârşire de infracţiuni şi divulgarea de informaţii nedestinate publicităţii în vederea obţinerii unui folos material.
Aseară, la închiderea ediţiei, procurorii au semnat deja 21 de ordonanţe de reţinere pentru suspecţi.

Necolaiciuc: ”Sistemul e bine pus la punct”

Fostul director general al CFR, Mihai Nicolaiciuc, susţine că vârful piramidei nu este foarte sus. O parte din bani ajunge cel mult la nivelul directorilor adjuncţi din CFR. "Directorii se schimbă foarte des. Este imposibil să intre în sistem foarte repede. Controlorul păstrează cam 30%, toată lumea ştie. Sistemul este bine pus la punct", a spus acesta într-un interviu recent.

Liderul sindical al CFR Braşov, Alexandru Lorincz, nu este de acord cu descinderile. "Este o nesimţire făcută de procurori, un abuz”

Un naş câştigă un salariu din trei în trei zile

Una dintre rutele cele mai râvnite de naşi este Bucureşti-Craiova. Pe acest traseu, la o singură cursă pe un InterRegio (Accelerat), controlorii scot aproape un salariu. Calculul este simplu: trenul transportă, în medie, 300 de călători. Dintre aceştia, conform oficialilor CFR, o treime nu îşi cumpără bilet, care costă aproape 60 de lei. “Naşul” percepe însă un “tarif” la 40-50% din preţul tichetului. Calculul arată că se strâng aproximativ 3.000 de lei. Din aceşti bani, controlorul păstrează 30%, adică 900 de lei. Restul, de 2.100 reprezintă norma care trebuie îndeplinită pentru revizor şi ceilalţi şefi. Aşa se face că cei doi controlori şi şeful de tren obţin, fiecare, câte 300 de lei pe cursă. Însă, pe tură o echipă face două curse, ceea ce înseamnă 600 de lei pe zi de fiecare controlor. Practic în trei zuile de muncă, un controlor obţine un salariu lunar, 1.800 de lei.

Argoul şpăgii în CFR Călători

•    „Chiorii”- călătorii fără bilet
•    „A lua geanta”- a da mită pentru obţinerea unui post de însoţitor de tren (controlor)
•    „A lua cocarda” sau „a lua dunga roşie”- a da mită pentru obţinerea postului de şef de tren (are centură diagonală roşie)
•     „A întoarce haina”- a da mită pentru obţinerea postului de revizor (supra control). I se mai spune şi „civilu’”.