Ce are de făcut România când Rusia atacă porturile de pe Dunăre
0Rusia continuă să lovească porturile ucrainene de pe Dunăre, iar pentru că un scenariu conform căruia o dronă scăpată de sub control poate lovi vreo localitate de la noi este perfect posibil, România trebuie să-și întețească misiunile de monitorizare a tuturor mișcărilor rușilor din zonă.
Rusia a lansat, în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, un atac cu drone asupra unor părţi din regiunea Odessa din sudul Ucrainei, lovind o infrastructură portuară de la Dunăre şi rănind cel puţin două persoane, la mică distanță de România.
„În noaptea de 3 septembrie, ocupanţii ruşi au lansat mai multe valuri de atacuri cu drone Shahed-136/131 din sud şi sud-est“, a scris Armata aerului ucraineană pe contul de Telegram, adăugând că apărarea antiaeriană a doborât 22 de drone dintr-un total de 25 lansate, transmite şi AFP.
Potrivit Reuters, Comandamentul Militar Sud al Ucrainei a indicat pe rețelele sociale că atacul a vizat „infrastructură civilă de la Dunăre“ şi cel puţin doi civili au fost răniţi.
Nu au fost date detalii despre ce facilitate portuară a fost lovită, dar armata a transmis că incendiul rezultat a fost stins rapid. Totuși, unele surse media ucrainene au raportat explozii în portul Reni, unul din cele două porturi de la Dunăre operate de Ucraina, și, potrivit martorilor oculari, ca urmare a loviturilor cu drone au izbucnit o serie de incendii, care au provocat pagube infrastructurii portuare.
Partea rusă susține că portul de la granița cu România este folosit de către trupele regimului de la Kiev pentru transbordarea mărfurilor militare, respectiv a armelor și munițiilor primite din statele occidentale. De asemenea, Moscova mai susține că dronele rusești au atacat și alte obiective portuare din Izmail și din regiunea Nikolaev și că au fost lovite depozite de tehnică militară, inclusiv cele în care sunt păstrate dronele maritime ale Forțelor Navale ucrainene.
Accidente se pot întâmpla
În urma atacurilor repetate ale rușilor cu drone la porturile de pe Dunăre, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a cerut recent ţărilor UE sisteme de apărare antiaeriană pentru a asigura securitatea navelor care călătoresc pe aşa-numita rută alternativă a cerealelor promovată de Kiev, iar un expert consultat de „Adevărul“ nu exclude, chiar dacă într-o proporție mai mică, repetarea scenariului din noiembrie 2022, când o rachetă antiaeriană rătăcită a explodat în Polonia, la opt kilometri de granița cu Ucraina, și a ucis două persoane.
Contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din comandamentul NATO JFC NAPLES, din Italia, susține că rușii vor lovi în continuare cu drone și nu cu rachete, iar la angajarea acestora de către antiaeriana Ucrainei UAV-urile kamikaze pot devia necontrolat de la curs și pot pica oriunde, inclusiv în România.
„În unele locuri, România este la doar 100 de metri de Ucraina, putem avea surprize neplăcute, dar trebuie spus că această posibilitate este destul de mică. În plus, dronele respective au mai puțină substanță explozivă decât o rachetă (de genul celei căzute accidental în Polonia - n.red.) și deci și efectele distructive sunt mai mici. Totuși, Doamne ferește, ne putem trezi cu vreo casă lovită, pentru că accidentele sunt accidente, se pot întâmpla“, susține contraamiralul.
Tactica rușilor și ce putem face noi
Constantin Ciorobea mai susține și că Rusia nu ar lovi niciodată în Ucraina într-un mod în care ar risca să producă o pagubă colaterală în România. „Rusia nu ar risca o escaladare cu NATO în niciun caz. Pe de altă parte, din punct de vedere economic, după loviturile trecute, porturile respective de pe Dunăre sunt terminate, au infrastructura distrusă. Rușii mai lovesc acolo doar ca să pună presiune pe ucraineni. Vor să-i facă să aducă în zonă mai multe sisteme antiaeriene. Cu ce scop? Să rămână mai puține astfel de sisteme în zona frontului, astfel ca rușii să-și poată utiliza mai des aviația în sprijinul trupelor de la sol care acum sunt sub puternica presiune a militarilor Kievului“, a explicat contraamiralul.
Constantin Ciorobea mai spune că, în urma acestor atacuri, România poate lua măsuri limitate. „Noi nu putem muta brusc acolo sisteme antiaeriene suplimentare pentru că rușii pot interpreta această mișcare ca fiind una agresivă față de ei. Este o chestiune foarte sensibilă fiindcă ar putea crește tensiunea între Rusia și NATO. Drept urmare, repet, nu se poate întări dispozitivul defensiv atâta timp cât nu am avut un incident. Acum putem acoperi zona cât mai bine cu sisteme de radiolocație, pentru a avea o imagine cât mai fidelă, și sunt convins că acest lucru este deja realizat. În plus, ne ajută și NATO, care are în zonă tot timpul trei aeronave de supraveghere. Toate aceste surse combinate ne dau o imagine fidelă a ce se întâmplă în zonă“, a subliniat contraamiralul.