CCR a declarat neconstituţionale legea privind declasificarea protocoalelor şi cea cu privire la pensia specială a Avocatului Poporului

Curtea Constituţională a declarat neconstituţională miercuri în integralitate, cu unanimitate de voturi, legea privind declasificarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI şi instituţiile judiciare în baza unei decizii a CSAT din 2005. Actul normativ le-ar fi permis condamnaţilor să ceară revizuirea sentinţelor definitive. De asemenea Curtea a decis că că pensia specială a Avocatului Poporului, de aproape 30.000 de lei, este neconstituţională

Curtea Constituţională a României a dezbătut miercuri sesizările venite din partea preşedintelui Iohannis şi a opoziţiei cu privire la organizarea şi funcţionarea Avocatului Poporului, prin care acesta beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din salariul brut lunar. Curtea va lua în discuţie şi neconstituţionalitatea declasificării hotărârii CSAT ce a stat la baza protocoalelor de cooperare.

Curtea Constituţională a decis că pensia specială a lui Victor Ciorbea – de aproape 30.000 de lei – este neconstituţională şi au trimis actul normativ Parlamentului, potrivit publicaţiei G4Media. Motivul respingerii a fost că nu se poate ca pensia Avocatului Poporului să se raporteze la venitul unui judecător CCR, aşa cum prevede legea adoptată de Parlament la iniţiativa senatorului PSD Şerban Nicolae şi a deputaţilor PSD Florin Iordache şi Eugen Nicolicea.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, pe 12 noiembrie 2018, Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului.

Şeful statului a invocat atât motive extrinseci de neconstituţionalitate, precum depăşirea termenului de dezbatere prevăzut de legea fundamentală sau transmiterea cu întârziere a punctului de vedere al Guvernului, cât motive intrinseci.

Curtea Constituţională a amânat, miercurea trecută, pentru 30 ianuarie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire proiectul pentru modificarea Legii 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Avocatului Poporului, prin care acesta beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din salariul brut lunar.

Pe 12 noiembrie2018 , Klaus Iohannis a depus la CCR o obiecţie de neconstituţionalitate în legătură cu modificarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Avocatului Poporului. Şeful statului a argumentat că, potrivit noii legi, Avocatul Poporului ar beneficia de pensie de serviciu egală cu 80% din salariul brut lunar, similară cu cea a judecătorilor Curţii Constituţionale.

"Spre deosebire de pensia stabilită pentru judecătorii Curţii Constituţionale, legea criticată acordă pensie specială atât pentru Avocatul Poporului în funcţie, cât şi pentru persoanele care au exercitat în trecut această funcţie, fiind neclar dacă acest drept se cuvine inclusiv persoanelor care au deţinut funcţia de Avocat al Poporului şi au pierdut această calitate datorită revocării lor din funcţie de către Parlament ca urmare a încălcării Constituţiei şi a legilor, în condiţiile stabilite de lege", prevede textul sesizării preşedintelui Iohannis, a informat Administraţia Prezidenţială.

Decizia CSAT cu privire la protocoalele secrete de cooperare

Curtea Constituţională a României a admis miercuri sesizările PNL, USR, ÎCCJ şi a preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea privind declasificarea unor documente, respectiv declasificarea hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor cu SRI.

Pe 7 decembrie, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu Legea care prevede declasificarea hotărârii CSAT, care a stat la baza protocoalelor cu SRI, iniţiată de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.

De asemenea, pe 20 noiembrie, CCR a fost sesizată, cu două obiecţii de neconstituţionalitate, de către PNL-USR şi de către ÎCCJ, asupra Legii privind declasificarea unor documente, respectiv a hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor SRI cu instituţii din sistemul judiciar.

"Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţie, se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative prevăzute de art. 118 alin. (2), iar potrivit acestui articol: „Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică”, precizează Klaus Iohannis în textul sesizării, potrivit unul comunicat de presă al Administraţie Prezidenţiale.

Initiativa legislativă prevede desecretizarea protocoalelor încheiate între SRI şi DNA, astfel încât, apoi, persoanele care se consideră prejudiciate să poată cere revizuire de sentinţe, anulare de probe şi despăgubiri.