Cazul filmului întrerupt cu icoane la MNŢR a ajuns în atenţia presei din SUA
0Incidentul de la MNŢR, care a avut loc dumincă, în timpul proiecţiei peliculei „120 de bătăi pe minut”, când mai multe persoane care purtau pancarte, icoane şi steaguri tricolore au urcat pe scenă, în semn de protest, a ajuns şi în atenţia presei internaţionale. The Washington Post scrie că „protestatarii au întrerupt proiecţia unei drame franceze despre SIDA”, considerând că aceasta „violează valorile tradiţionale româneşti”.
Jurnaliştii americani amintesc că filmul difuzat la Muzeul Naţional Ţăranului Român a câştigat Premiul cel Mare al Juriului la Festivalul de la Cannes şi este un film în care acţiunea se petrece în Parisul anilor '90 şi care explorează teme precum homosexualitatea sau problemele cu care se confruntă persoanele infectate cu virusul HIV.
„Protestatarii au cântat imnul naţional şi cântece religioase, în timp ce alţii au ridicat pancarte şi bannere cu mesaje precum „România nu e Sodoma” sau „Soros, lasă-ne copiii în pace”.
Grupul MozaiQ, care luptă pentru respectarea drepturilor minorităţilor sexuale, a condamnat „gesturile extremiste ale ultra-ortodocşilor şi grupurilor conservatoare care propagă ura împotriva comunităţii LGBT” şi le-a cerut politicienilor să dea semnale mai puternice că „discriminarea nu este acceptată în societatea romnească”.
„Eram aproximativ 30-40 de cinefili care şi-au cumpărat biletul, împresuraţi de acest grup de domni şi doamne, care la rândul lor cred că aveau bilet de intrare. Filmul a început, după 2-3 minute au ocupat scena din faţa ecranului, au început să cânte, să vină cu tot felul de mesaje mai mult sau mai puţin triviale, dând vina pe ambasade, Soros, Dragnea şi problema principală fiind faptul că acest film nu trebuia să fie difuzat într-un spaţiu sacru, dânşii considerând că acest cinematograf aflat sub tutela MŢR este strâns legat de spiritualitatea milenară a ţăranului român”, a spus Tudor Giurgiu, la emisiunea Imparţial.
Regizorul a mai afirmat că a văzut în grupul respectiv persoane antisemite. „Ei probabil s-au organizat, nu a fost vorba de o acţiune spontană, a fost o provocare şi o dorinţă de a-şi impune agenda şi de a face un pic de circ ieftin”, a adăugat el.
Întrebat dacă a fost un act de cenzură a artei, Tudor Giurgiu a răspuns că a fost „un lucru de prost gust, în primul rând”.