Cazul Coman-Hamilton. Curtea Constituţională a României: Un cuplu format din persoane de acelaşi sex intră în sfera noţiunii de „viaţă de familie”

Relaţia pe care o are un cuplu format din persoane de acelaşi sex intră în sfera noţiunii de „viaţă privată”, precum şi a noţiunii de „viaţă de familie”, asemenea relaţiei stabilite într-un cuplu heterosexual, arată Curtea Constituţională a României, în motivarea deciziei în cazul Coman Hamilton.

Curtea Constituţională susţine că, în condiţiile în care relaţia pe care o are un cuplu format din persoane de acelaşi sex intră în sfera noţiunii de „viaţă de familie", persoanele de acelaşi sex, care formează cupluri stabile, „au dreptul de a-şi exprima personalitatea în interiorul acestor relaţii şi de a beneficia, în timp şi prin mijloacele prevăzute de lege, de o recunoaştere legală şi judiciară a drepturilor şi îndatoririlor corespunzătoare”.

„Curtea Constituţională constată că relaţia pe care o are un cuplu format din persoane de acelaşi sex intră în sfera noţiunii de „viaţă privată”, precum şi a noţiunii de „viaţă de familie", asemenea relaţiei stabilite într-un cuplu heterosexual, fapt ce determină incidenţa protecţiei dreptului fundamental la viaţă privată şi de familie, garantat de art.7 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, de art.8 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale de art.26 din Constituţia României. Bucurându-se de dreptul la viaţă privată şi de familie, persoanele de acelaşi sex, care formează cupluri stabile, au dreptul de a-şi exprima personalitatea în interiorul acestor relaţii şi de a beneficia, în timp şi prin mijloacele prevăzute de lege, de o recunoaştere legală şi judiciară a drepturilor şi îndatoririlor corespunzătoare (a se vedea, în acest sens, şi hotărârea Curţii Constituţionale din Italia - Ordinanza n.4/2011, publicată în Gazzetta Ufficiale nr.2 din 12 ianuarie 2012)”, se arată în motivarea Curţii Constituţionale a României în decizia Coman-Hamilton.

Judecătorii de la Curtea Constituţională au luat notă şi de faptul că, în prezent 13 state europene recunosc în prezent căsătoria dintre persoanele de acelaşi sex. „Această recunoaştere juridică a căsătoriei între persoane de acelaşi sex nu face decât să reflecte o evoluţie generală a societăţii în privinţa acestei chestiuni. Pe lângă cele treisprezece state membre care au legalizat căsătoria între persoane de acelaşi sex, alte nouă state membre recunosc un parteneriat inregistrat/parteneriat civil deschis cuplurilor de acelaşi sex - formă de uniune a cărei denumire a fost aleasă special pentru a nu se confunda cu căsătoria, dar care reprezintă o metodă alternativă de recunoaştere a relaţiilor personale, cu consecinţe juridice asemănătoare căsătoriei, de exemplu în materia partajului bunurilor sau drepturilor succesorale, dându-se astfel efectivitate juridică principiului nediscriminării, în concordanţă cu tratatele internaţionale în materia drepturilor omului”, se maia rată în motivarea CCR.

În acest context, Curtea reţine că, „în detrimentul obligaţiei pozitive care decurge din articolul 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, implicit, din articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, de a oferi cuplurilor homosexuale posibilitatea de a obţine o recunoaştere legală şi protecţia juridică a cuplului lor, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 21 iulie 2015, pronunţată în Cauza Oliarii şi alţii împotriva Italiei, par.185), România nu oferă nicio formă de recunoaştere oficială şi juridică a relaţiilor de cuplu stabilite între persoane de acelaşi sex (în aceeaşi situaţie mai sunt doar cinci state membre ale Uniunii Europene: Republica Bulgaria, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonă şi Republica Slovacă)”, au mai scris judecătorii în opinia majoritară.

Decizia

În iulie, anul acesta, Curtea Constituţională a României a decis că statul trebuie să recunoască dreptul de şedere în România al persoanelor de acelaşi sex căsătorite, dacă unul dintre membrii cuplului este cetăţean UE. Decizia instantei din România venea după o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în acelaşi sens, tot în această vară.

Curtea Constituţională a României a susţinut, prin decizia din iulie a acestui an, că articolul 277, alineatele (2) şi (4) din Codul Civil este constituţional doar în măsura în care autorităţile naţionale recunosc căsătoriile gay încheiate în afara ţării strict în scopul liberei circulaţii a cetăţenilor europeni. Această prevedere a Codul Civil impune, în interpretarea CCR, ca statul român să recunoască căsătoriile între persoane de acelaşi sex pentru stabilirea reşedinţei cetăţenilor europeni şi a membrilor familiei lor, în ciuda interdicţiei generale impuse în acelaşi timp privind recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în afara ţării.