Cât de periculoase sunt gazele lacrimogene folosite de jandarmi la protestul diasporei şi ce conţin ele
0Gazele folosite de jandarmi conţin compuşi chimici periculoşi, care pot avea efecte foarte grave, în cazul expunerii mai îndelungate. Cele mai periculoase sunt pe bază de clor sau arsenic, două elemente extrem de toxice pentru organismul uman.
Până în prezent, autorităţile nu au dat nicio explicaţie oficială cu privire la tipul de gaz folosit împotriva demonstranţilor din Piaţa Victoriei, în după-amiaza şi seara zilei de 10 august. Sute de persoane care au inhalat gaze au avut nevoie de îngrijiri medicale.
Gazele lacrimogene sunt un ansamblu de compuşi chimici ce cauzează incapacitate temporară a unei persoane de a reacţiona, prin iritarea ochilor (înţepături, lăcrimare, dificultate în a ţine ochii deschişi) şi a sistemului respirator.
La temperatura camerei gazul lacrimogen este alb. Rămâne stabil la încălzire, are solubilitate redusă în apă, dar se dizolvă în solvenţi organici. Are presiunea vaporilor joasă, fiind în general dispersat ca aerosol.
Gazele CS, arme chimice
De obicei, gazele lacrimogene folosite de forţele de ordine au o toxicitate redusă şi nu sunt letale. Există însă şi tipuri de gaze foarte periculoase, cum ar ci cele pe bază de clor şi/sau arsenic, două elemente extrem de toxice pentru organismul uman. Duă dintre acestea sunt gazul CS (o-Clorobenziliden malononitril) şi gazul DM (10-Cloro-5,10-dihidrofenarsazinina).
Gazele lacrimogene precum CS sau DM sunt clasificate drept arme chimice şi este interzisă utilizarea lor în război, conform convenţiei de la Geneva.
Extrem de periculoase
Deşi Piaţa Victoriei este un spaţiu deschis, gazele nu s-au disipat rapid. Asta din cauza clădirilor înalte ce împrejmuiesc zona, care au favorizat concentrarea gazului.
În astfel de situaţii gazele lacrimogene, chiar dacă nu sunt letale, devin extrem de periculoase.
Efectele pe termen scurt ale expunerii la gaz lacrimogen includ iritaţia şi arsura puternică a pielii, ochilor şi a căilor respiratorii (nas, gât, trahee, bronhii, plămâni), descărcare masivă de mucus din nas, dezorientare, ameţeală, respiraţie dificilă sau chiar pierderea cunoştinţei.
Aceste efecte sunt şi mai pronunţate la copii datorită debitului respirator mai ridicat în comparaţie cu adulţii, permiţând accesul unei concentraţii mai mari de gaz în tractul respirator.
În concentraţii mari, gazul lacrimogen poate provoca moartea chiar şi celor sănătoşi.
Expunerea la gaze lacrimogene de tip CS este extrem de toxică şi asta nu doar pe termen scurt.
Ce nu aveau voie să facă jandarmii
Ghidul Ministerului de Interne privind intervenţiile în forţă ale jandarmilor conţine principii care au fost încălcate flagrant de forţele de ordine la acţiunile de vineri din Piaţa Victoriei.
Potrivit documentului, substanţele lacrimogene nu se pulverizează în zona feţei. Or, imaginile din Piaţa Victoriei arată că jandarmii au făcut exact acest lucru.
Ghidul destinat jandarmilor specifică faptul că „distanţa eficientă de folosire este de maximum 3 metri, dar nu mai puţin de 1,5-2 metri”.
„Zonele eventual afectate (ochii, mucoasele nazale, piele) se spală cu multă apă, fără să se aplice creme sau emulsii. Nu se recomandă folosirea acestuia când jandarmul se află în spaţii închise“, se mai arată în document.