Capitalism sălbatic. Cum s-a transformat o reţea de traficanţi de copii într-o filieră de transport ilegal refugiaţi

O grupare de interlopi români care opera în oraşul Izmir (Turcia) a atras în cursă mai mulţi şoferi profesionişti din România, obligându-i să transporte refugiaţi în ţări europene. Interlopii, coordonaţi de bistriţeanul Gusti Varga, îi ameninţau cu moartea pe cei care refuzau să transporte emigranţi.

Mai mulţi şoferi români au trăit aventura vieţii lor după ce au fost ameninţaţi de o grupare de interlopi să transporte refugiaţi sirieni şi irakieni în ţări din Uniunea Europeană. Reţeaua, care opera la Izmir (Turcia), era coordoantă de Gusti Varga, zis Sita, din Bistriţa-Năsăud. Până să intre pe fir procurorii DIICOT, interlopii, traficanţi de carne vie, au reuşit să transporte din Turcia în ţări ale Uniunii Europene aproximativ 600 de refugiaţi.

Procurorii DIICOT au făcut marţi percheziţii acasă la liderii acestei grupări. Nouă interlopi din clanul Varga erau audiaţi la lăsarea serii de procurori.

Păzit cu arma la tâmplă

Ancheta a scos la iveală că Gusti Varga „lucra“ de mai multă vreme în Turcia, unde pusese pe picioare o reţea de cerşetorie în cartierul Basmane, din oraşul Izmir, în parteneriat cu interlopi turci. Interlopul a simţit potenţialul unei afaceri când a început criza refugiaţilor. Afacere în care i-a cooptat şi pe partenerii turci.

Rolul românilor era acela de a recruta şoferi profesionişti de pe microbuze sau autocare. Potrivit anchetatorilorşoferii români erau păcăliţi să facă un transport în Turcia, pentru familia Varga, iar acolo erau sechestraţi şi forţaţi să transporte refugiaţi.

Una dintre victime, şoferul Cornel, a povestit că gruparea avea cartierul general într-o parcare din cartierul Basmane. Acolo, întinşi pe cartoane şi cazaţi în câteva corturi, erau zeci de sirieni care aşteptau să plece în Europa. De pază se ocupau mai mulţi cetăţeni turci, înarmaţi cu arme de foc sau cu macete. La prima sa cursă, Cornel a transportat, într-o dubă de transport marfă,  40 de sirieni, printre care şi copii, până la Yenifocea, o localitate aflată la câţiva zeci de kilometri de Izmir.

Un turc înarmat cu o puşcă a stat tot timpul transportului în dreapta sa şi l-a ameninţat cu arma să nu oprească nici la semafoare. Duba mai era însoţită de două autoturisme ca antemergători. Paznicul său i-ar fi spus să nu oprească nici dacă pe drum ar fi apărut un filtru de circulaţie. Pentru a fi mai convingător, turcul a băgat două cartuşe pe ţeava puştii, spunându-i pentru cine sunt: „police“ şi „jandarm“.
Cei 40 de sirieni au fost duşi pe o plajă, şi îmbarcaţi în bărci pneumatice, cu destinaţia Grecia. Cornel a povestit anchetatorilor că a făcut acest traseu timp de mai multe zile, de regulă era vorba de două curse pe zi, sau trei pe noapte, către Yenifocea sau Cesme - localităţi aflate pe malul Mării Mediterane. La fiecare transport de refugiaţi, Gusti Varga câştiga 500 de euro.
Cornel a reuşit să fugă cu ajutorul unui şofer de TIR, care oprise în parcarea folosită ca bază de traficanţi. El s-a rugat de şofer să-l ia cu el, şi astfel a scăpat din mâna interlopilor.

„Îţi tai tendoanele şi-ţi rup capul“

Un alt şofer, Gabriel, a povestit la DIICOT cum a fost înşelat să ajungă în Turcia şi obligat să transporte sirieni. El a arătat că turcii care îi păzeau nu-l lăsau să oprească maşina, chiar dacă sirienii din dubă urlau că le este sete sau că nu au aer. După ce a reuşit să fugă, membrii clanului Varga l-au ameninţat să se întoarcă. „Gabriel, dacă sar din viză, vin acasă, îţi tai tendoanele şi-ţi rup capul“, îl ameninţa unul dintre membrii grupării. „Să nu te mire dacă vreunul din copiii tăi va avea un accident“, îi spuneau aceştia în discuţiile telefonice.