Candidatura lui Cristian Popescu Piedone ajunge în instanţă. Contestaţiile victimelor Colectiv, judecate sâmbătă

Judecătoria Sectorului 4 judecă astăzi contestaţiile depuse de victimele tragediei Colectiv la candidatura lui Cristian Popescu Piedone. Fostul edil şi-a depus candidatura la primăria Sectorului 4, ca independent, aceasta fiind deja validată.

Zece persoane au depus vineri contestaţii la Judecătoria Sectorului 4, victimele incendiului care a cutremurat România precizând că gestul fostului primar de a candida din nou, după ce a demisionat în urmă cu cinci luni, este o jignire adusă celor 64 de tineri care şi-au pierdut viaţa.

Concret, contestaţiile au fost înregistrate până vineri, la ora 15.30, victimele arătând că, potrivit legii, acceptarea de către Biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către cetăţeni, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la dată afişării candidaturii.

„Atâta timp cât a declarat că s-a retras din viaţa politică, mi se pare normal să se ţină de cuvânt. Onoarea lui Piedone ţine cinci minute. Veniţi cât mai mulţi să depuneţi contestaţia. Recuperarea decurge foarte greu, am nevoie de proteze la ambele mâini. Am nevoie de ajutor ca să mă îmbrac, să mănânc. Asta este viaţa după Colectiv. Nu mai sunt aceeaşi persoană”, a declarat vineri Mariana Oprea, supravieţuitoare a incendiului din clubul Colectiv, citată de news.ro.

Părinte, după depunerea candidaturii lui Piedone: „Unde este onoarea acum?”

Încă din 13 aprilie, Asociaţia Colectiv GTG 3010, constituită din părinţii victimelor şi din supravieţuitori ai tragediei din 30 octombrie 2015, a protestat ferm faţă de candidatura lui Piedone. Aceştia au arătat, atunci, că un candidat pentru funcţia de primar în aceasta perioadă, post-Colectiv, trebuie să fie „o persoană asupra căreia să nu planeze nicio umbră legată de conduita sa morală, civică şi, mai ales, o persoană care să nu lezeze prin candidatura sa memoria celor 64 de victime ale incendiului”.

„Având în vedere că demisia sa din funcţia de primar a avut loc pe fondul dramei petrecute la Clubul Colectiv, respectiv una dintre cele mai mari catastrofe cu aflux masiv de arşi din istoria nu doar naţională, ci şi internaţională recentă, nu credem că domnia sa mai poate executa o funcţie prin care să fie responsabil de siguranţa zilnică a unui număr atât de mare de cetăţeni cum este cazul Sectorului 4 al Capitalei”, arată reprezentanţii Colectiv GTG 3010, într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a asociaţiei la scurt timp după anunţul lui Piedone privind candidatura la Primăria Sectorului 4.

„Domnul Piedone şi-a dat demisia de onoare după incendiul de Colectiv. Această noţiune de onoare dispare dacă, după doar trei luni, revine. Unde este onoarea acum? (…) Primăria Sectorului 4, a permis în ultimii şase ani, deci pe toate mandatele dânsului, prin autorizaţii sau nu, funcţionarea acelui club sub diferite denumiri, sub diferiţi patroni. Deci eu nu văd unde este onoarea, unde este responsabilitatea, unde este seriozitatea”, a declarat Eugen Iancu, preşedintele asociaţiei Colectiv GTG 3010.

Părinţii vor avea acces la dosarele medicale ale tinerilor decedaţi

Eugen Iancu a mai declarat şi că asociaţia a obţinut sprijinul Guvernului, care le va oferi acces la dosarele medicale ale tinerilor morţi în incendiu. Solicitarea părinţilor a venit după ce o parte din unităţile medicale în care au fost trataţi pacienţii au refuzat să pună la dispoziţia părinţlor dosarele medicale. Motivul invocat de spitale a fost acela că pacientul nu a semnat înainte un acord scris în acest sens.

„Vă puteţi imagina durerea unei mame care nu poate afla ce s-a întâmplat cu copilul ei în ultimele clipe din viaţa lui? Este o legislaţie ambiguă, ca să nu spun de-a dreptul absurdă. Consilierul de stat la Cancelaria prim-ministrului pare să fi înţeles situaţia şi a promis soluţionarea ei”, spune Iancu.

Totul a pornit după ce dosarele a 13 tineri care au murit în urma tragediei Colectiv în spitalele din Capitală au fost făcute publice de medicii din mai multe spitale care i-au tratat.

13 dosare, făcute deja publice de spitale

Concret, documentele au fost făcute publice de medicii de la Spitalul de Arşi, cei de la Spitalul Universitar, cei de la Sfantul Pantelimon şi cei de la Sfântul Ioan, susţine jurnalistul Cătălin Tolontan în investigaţia sa. „Mai multe institutii medicale refuză explicit să predea dosarele cu analize rudelor”, scrie Tolontan.

Toţi cei 13 pacienţi au murit după ce au intrat în contact cu bacterii agresive, arată ziaristul, unul dintre tineri fiind infectat cu nu mai puţin de şapte bacterii.