Când va ridica Austria veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen: anunțul ministrului de Interne
0Austria se pregătește să ridice veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, iar acest pas important ar putea avea loc în urma unei întâlniri cheie între miniștrii de interne ai celor trei țări.
Săptămâna viitoare, pe 22 noiembrie, ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, va călători la Budapesta pentru a se întâlni cu omologii săi din Bulgaria și România, Atanas Ilkov și Cătălin Predoiu. Întâlnirea de la Budapesta va marca un „următor pas” în procesul de aderare al celor două țări la Schengen, iar decizia finală ar putea fi luată pe 12-13 decembrie, în cadrul Consiliului Miniștrilor de Interne ai Uniunii Europene.
De ce a blocat Austria aderarea României și Bulgariei?
În ultimii doi ani, Austria a fost singurul stat membru al Uniunii Europene care a refuzat să accepte aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Principala preocupare a Vienei a fost migrarea ilegală, în special prin rutele balcanice, care au pus presiune pe securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Ministrul de interne austriac, Gerhard Karner, a explicat că acest veto a fost justificat de necesitatea de a controla mai bine migrația:
„Veto-ul a fost și este important. Numărul migranților ilegali care trec prin aceste țări a scăzut considerabil. Asta înseamnă că suntem pe calea cea bună, dar nu am ajuns încă la sfârșitul acestui drum. Preocupările și cererile noastre legate de combaterea criminalității legate de traficul de persoane și de migrația ilegală sunt acum luate în serios. Vom continua ferm pe acest drum”, a spus Karner.
Ce s-a schimbat de atunci?
În ultimele luni, autoritățile române și bulgare au luat măsuri semnificative pentru a răspunde preocupărilor Austriei. România și Bulgaria au acceptat să preia mai mulți migranți care ajung ilegal pe teritoriul lor și care, ulterior, ajung în Austria. De asemenea, au fost implementate măsuri de protecție a frontierelor externe ale Uniunii Europene, inclusiv prin extinderea tehnologică a acestora, cu ajutorul echipamentelor de monitorizare moderne, precum senzori de mișcare și camere termice.
Karner a fost de acord încă din martie să extindă călătoriile fără viză Schengen pe aeroporturile din România și Bulgaria, începând cu luna aprilie. În plus, autoritățile de la Viena au apreciat eforturile României și Bulgariei de a coopera mai strâns cu agenția de protecție a frontierelor UE, Frontex, care va triplă numărul personalului prezent la frontierele Bulgariei.
Întâlnirea de la Budapesta și pașii următori
Întâlnirea de la Budapesta, programată pe 22 noiembrie, va avea ca obiectiv finalizarea unui „pachet general” de măsuri. Aceste măsuri sunt menite să asigure protecția frontierelor externe Schengen și să combată traficul de persoane, dar și migrarea ilegală. Comisia Europeană va susține acest demers cu 130 de milioane de euro pentru extinderea echipamentelor de protecție la granițele externe ale UE.
De asemenea, discuțiile vor include și o serie de angajamente suplimentare din partea celor două state pentru a întări securitatea la granițele externe și pentru a preveni criminalitatea legată de traficul de migranți.
„Vom continua ferm pe acest drum”, a declarat Karner, subliniind că preocupările Austriei legate de migrația ilegală și traficul de persoane sunt acum „luate în serios” de autoritățile române și bulgare.
Ce se va întâmpla după întâlnirea de la Budapesta?
După întâlnirea din 22 noiembrie, urmează Consiliul Miniștrilor de Interne al Uniunii Europene, programat pentru 12-13 decembrie. Asta înseamnă că, dacă toate părțile implicate vor ajunge la un acord, România și Bulgaria ar putea intra oficial în Schengen în doar câteva săptămâni. Totuși, ridicarea veto-ului de către Austria și aderarea completă la Schengen vor depinde de acordul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.