Buget tocat pe spor de ecran şi pe masterat

Funcţionarii publici din vestul ţării au primit sporuri şi drepturi financiare substanţiale, însă  fără temei legal, arată un raport publicat recent de Curtea de Conturi. La Consiliul Judeţean Arad, Curtea de Conturi a descoperit plata necuvenită a 300.000 €, primiţi de angajaţi ca „spor de igienă“. Alte primării au plătit masteratele unor bugetari.

Angajaţii din primării beneficiază de o serie de facilităţi care mai de care mai exotice, chiar dacă cel târziu la ora 16.00 aceştia „rup uşa" şi primăriile rămân pustii.

Curtea de Conturi a finalizat recent raportul controalelor efectuate anul trecut la primăriile şi consiliile judeţene asupra cheltuielor bugetare din 2008. Verificările din actele contabile arată mari deficienţe în cheltuirea banilor publici. Numai în judeţul Arad
s-au constatat prejudicii de peste un milion de euro, din care jumătate s-au „injectat" în sănătatea şi igiena angajaţilor, studii de masterat şi alte drepturi salariale.

La Consiliul Judeţean (CJ) Arad s-a descoperit plata unor drepturi salariale ilegale de aproape 300.000 de euro. Un calcul simplu arată că cei 200 de angajaţi au primit câte 1.500 de euro fiecare pentru „igienă şi sănătate". Contactat telefonic, vicepreşedintele Adrian Tolea a spus că numai preşedintele şi vicepreşedinţii nu au beneficiat de acele drepturi pentru că fac parte din altă categorie de bugetari.

Masterat pentru secretară

„Din ce ştiu eu, s-au plătit o dată la două luni pentru toţi angajaţii acele drepturi pentru sănătate. Noi nu am luat", a spus Tolea. El a adăugat că există un proces pe rol în care, într-o primă fază, Curtea de Conturi a câştigat, iar acum litigiul este în stadiul de recurs. „Chiar l-am auzit pe şoferul meu spunând că li se trage din bani. Dacă o să se admită recursul, o să primească banii înapoi", a mai spus Tolea. Cireaşa de pe tort este însă plata unor taxe de masterat, despre care vicepreşedintele de la Consiliul Judeţean a spus că nu ştie nimic.

Raportul Curţii de Conturi arată că pentru studiile superioare ale funcţionarilor de la CJ Arad s-au plătit peste 7.000 de lei (aproximativ 2.000 de euro). Funcţionarii publici din Lipova nu s-au lăsat mai prejos şi au achitat şi ei taxe ilegale de masterat pentru angajaţi. Modelul a fost preluat şi în judeţul Hunedoara, unde, potrivit Curţii de Conturi, Primăria comunei Ribiţa (Arad) a plătit „masterul" secretarei Diana Buftea Oprean.

În aceeaşi localitate, angajaţii primăriei au beneficiat de decontarea a 50% pentru transportul la locul de muncă şi bani de mâncare şi de vestimentaţie. Prejudiciul a fost calculat la peste 7.000 de euro. Primarul localităţii, Ioan Faur, nu a putut fi contactat pentru exprimarea unui punct de vedere.

Spor de ecran şi prime

Simion Mariş, edilul oraşului Geoagiu, din judeţul Hunedoara, şi adjunctul său şi-au acordat „drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii şi spor de dispozitiv de 25% din salariu". „În nota de relaţii, conducerea a susţinut că drepturile sunt plătite legal, fără a putea menţiona vreun temei legal", arată raportul Curţii de Conturi. Primarul Simion Mariş susţine şi acum că drepturile s-au plătit legal, respectând contractul colectiv de muncă.

„Este o nebunie care a cuprins toate instituţiile publice. Curtea de Conturi îmi impută nişte bani care au fost acordaţi legal. Este vorba de prime de vacanţă şi de sporuri de dispozitiv. Eu am dat în judecată Curtea de Conturi şi voi câştiga procesul. Lucrurile se vor rezolva", a spus el.

Tot în judeţul Hunedoara, Curtea de Conturi a mai descoperit că opt directori de şcoală, dar şi angajaţii primăriei Brănişca au primit ilegal „spor de ecran" pe motiv că lucrează pe calculator. Aceleaşi beneficii, dar sub denumirea de „spor de stres", s-au acordat la primăria hunedoreană Băiţa, unde fiecare angajat a primit 15% din salariu pentru că lucrează la calculator. Prejudiciul adus numai în Băiţa a fost de aproape 10.000 de euro.

Prin legea salarizării unitare, în vigoare de la 1 ianuarie, au fost tăiate şi o serie de sporuri bugetare legale, cuantumul acestora fiind limitat la 30% din salariul de bază.