Bucureştiul sub apocalipsa ţânţarilor

Cei peste două milioane de locuitori ai Capitalei nu se pot bucura de serile încă rocoroase de iunie, oraşul fiind din nou invadat de ţânţari în contextul în care autorităţile nu au început la timp tratamentele împotriva acestora.

Pentru al treilea an consecutiv, odată cu încălzirea vremii, bucureştenii trebuie să îndure chinul unei noi invazii de ţânţari. Însă în acest an insectele s-au înmulţit peste măsură şi în plus sunt mai agresive ca niciodată. Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât, de câţiva ani, în Bucureşti au apărut şi ţânţarii trigru, care nu doar că atacă şi ziua, dar pot transmite şi virusul West Nile, anul trecut zeci de persoane pierzându-şi viaţa în România din cauza infecţiei cu acest virus. Abia lunea aceasta, primăria Capitalei a anunţat demararea „în funcţie de condiţiile meteo, a unei ample acţiuni de combatere a ţânţarilor”.

Pericolul virusului West Nile

Concret, anul trecut au fost peste 260 de cazuri de infecţie cu virusul West Nile, 42 de persoane, la nivelul întregii ţări pierzându-şi viaţa, 10 dintre aceştia fiind din Capitală. În absenţa măsurilor luate de către autorităţi, medicii recomandă populaţiei să ia măsuri personale de protecţie.

„De obicei, în acest sezon, ţânţarii pot să transmită infecţia cu virusul West Nile şi acest lucru poate fi prevenit prin măsuri individuale pe care putem să le luăm, e bine să purtăm îmbrăcăminte care să protejeze cât mai bine părţile expuse şi să folosim repelenţi care previn muşcăturile de ţânţar. Pentru persoanele care au gospodării, este important să elimine toate sursele din toate locurile în care s-ar putea multiplica ţânţarii, respectiv zone cu acumulări de apă, deşeuri, anvelope uzate, care de obicei duc la acumularea de apă, mai ales după ploi”, a precizat dr. Alexandru Rafila, Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.

În 14 ani câţi am locuit la Viena, un oraş cu Dunăre cu numeroase lacuri, nu am văzut aşa invazii de ţânţari Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătăţii.

Vremea ploioasă, o altă scuză a primăriei

Autorităţile au dat vina şi pe vremea ploiasă din ultimele săptămâni pentru întârzierea cu care au fost demarate tratamentele de dezinsecţie. Specialiştii în domeniu susţin că această scuză nu justifică lipsa unor tratamente împotriva larvelor de ţânţari.

„În principiu, tratamentele profilactice, preventive trebuie să înceapă primăvara devreme când temperatura apelor stătătoare depăşeşte 10 grade C şi mediul devine propice pentru dezvoltarea larvelor de ţînţari. Pentru Bucureşti, vorbim de sfârşitul lui aprilie, începutul lunii mai. Odată cu trecerea sezonului ploios, se poate trece şi la combaterea insectelor adulte. Ploaia diluează substanţele folosite împotriva ţînţarilor, şi în plus, acestea nu se pot cristaliza pe suprafaţa plantelor atunci când sunt ude. Cum primăria se angajează oricum să trateze doar suprafeţele domeniului public, persoanele fizice pot apela la firmele specializate de dezinsecţie. Costul pentru tratamentul antiţînţari pentru o suprafaţă de 100/150m2, în funcţie de vegetaţie, este de până la 200 de lei, iar efectele persistă între 20/30 de zile”, a explicat Alexandru Labeş de la Pestcrontrol Bucureşti.

9,6 milioane de lei a alocat Primăria Generală pentru combaterea ţânţarilor în anul 2019

De ce au întârziat tratamentele de dezinsecţie

La începutul anului 2019, primăria a delegat contractul pentru combaterea ţânţarilor Companiei Municipale Eco Igienizare Bucureşti, invocând un studiu de oportunitate aprobat de Consiliul General potrivit căruia „prestarea acestui serviciu de către compania municipală este mai eficientă”. Contractul dintre Primăria Generală şi Eco Igienizare este semnat însă abia în data de 14 iunie, fiind invocată întârzierea cu care a fost aprobat bugetul Capitalei. „Urmare a aprobării cu întârziere a bugetului de stat, bugetul propriu al Municpiului Bucureşti a fost aprobat în data de 23.04.2019. În plus, Compania Eco Igienizare a trebuit să parcurgă toate etapele legale cu privire la întocmirea documentaţiilor necesare obţinerii autorizaţiilor, dar şi cu privire la achiziţia de echipamente şi substanţe pentru prestarea în condiţii optime a serviciului de dezinsecţie”, au susţinut reprezentanţii Primăriei Capitalei.

Reprezentanţii opoziţiei susţin că vina pentru această întârziere stă exclusiv la primarul Gabriela Firea şi la „haosul administrativ” creat prin înfiinţarea celor 22 de companii municipale, declarate ulterior ilegale de către instanţă.