Biserica Ortodoxă Română este obligată să răspundă la întrebări de interes public

Biserica Ortodoxă Română este obligată să se supună Legii 544 privind liberul acces la informaţii de interes public şi trebuie să răspundă la solicitările de acest fel, a decis Tribunalul Bucureşti, într-un proces intentat Patriarhiei Române de către jurnaliştii din proiectul „Să fie lumină”.

Ulterior, Curtea de Apel Bucureşti a confirmat decizia Tribunalului, sentinţa fiind definitivă. ”O astfel de hotărâre poate fi invocată în faţa judecătorilor în orice alt proces, iar aceştia vor tinde să o ia drept argument, fie şi doar în virtutea unificării jurisprudenţei în România”, au transmis, miercuri, jurnaliştii.

Jurnaliştii din proiectul „Să fie lumină” anunţă, miercuri, că au câştigat definitiv un proces intentat Patriarhiei Române şi care viza oferirea de informaţii de interes public, în baza 544 din 2001. 

Jurnaliştii au cerut, în 24 iulie 2020, Patriarhiei Române date referitoare la bani publici primiţi de la instituţii de stat şi au primit un răspuns potrivit cărora ar trebui să afle informaţiile de la „instituţiile finanţatoare”. 

„Nemulţumiţi de răspuns, am hotărât să urmăm calea legală. Sub îndrumarea Dianei Hatneanu, avocată care reprezintă adesea jurnaliştii români în chestiuni privind libertatea de exprimare, am formulat cererea de chemare în judecată a Patriarhiei. În faţa instanţei, Patriarhia s-a apărat cu acelaşi etern şi unic argument folosit de 32 de ani încoace: BOR nu este obligată să răspundă cererilor în baza Legii 544 din 2001, pentru că prevederile ei nu i se aplică”, arată jurnaliştii.  

Potrivit acestora, instanţa a reţinut că, fiind vorba despre „sursele de finanţare publică” ale unei entităţi „ce utilizează sau administrează resurse financiare publice”, Biserica nu poate fi exceptată de la a comunica aceste informaţii. 

„Practic, ce spune Tribunalul Bucureşti în această hotărâre poate fi tradus simplu - orice entitate care foloseşte bani publici trebuie să dea socoteală pentru ei. Aşa că am câştigat fondul procesului. Nemulţumită, Patriarhia a făcut recurs.

A ambalat şi la instanţa superioară acelaşi argument: că nu îi este opozabilă Legea 544 din 2001, deci nu trebuie să i se supună. Curtea de Apel Bucureşti, care a judecat recursul, nu a acceptat însă argumentul BOR, astfel că la finalul lui februarie 2022 a fost respinsă şi calea de atac, iar hotărârea iniţială a Tribunalului a rămas definitivă. Ne-am fi dorit să anunţăm public acest rezultat la început de primăvară – dar startul războiului din Ucraina şi atenţia publică exclusiv concentrată pe desfăşurarea ostilităţilor ne-au dat planurile peste cap”, au mai precizat jurnaliştii.  

Aceştia anunţă că nici acum nu au primit informaţiile solicitate, dar magistraţii încă nu şi-au motivat decizia: „După motivarea hotărârii, vom mai încerca o dată. Dacă nici atunci BOR nu se va supune legii (o hotărâre judecătorească are valoare de lege pentru cel vizat de ea, este obligatorie), vom fi nevoiţi să o punem în executare, la capătul unui nou proces, prin „instrumentul” legal numit executor judecătoresc”.  

„Orice act de strategic litigation – căci aşa se numeşte procesul descris anterior – are drept scop crearea unui precedent. (...) O astfel de hotărâre poate fi invocată în faţa judecătorilor în orice alt proces, iar aceştia vor tinde să o ia drept argument, fie şi doar în virtutea unificării jurisprudenţei în România. Noi am câştigat o bătălie în instanţă cu Patriarhia Română, obţinând o decizie definitivă care o obligă să se supună prevederilor Legii 544 din 2001”, au mai transmis jurnaliştii.