Aviz negativ din partea Plenului CSM pentru înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu

Proiectul de lege privind înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu (DIIM), instituţie care ar urma să combată la nivel naţional nerespectarea legislaţiei în acest domeniu, a primit, joi, aviz negativ din partea Consiliului Supreior al Magistraturii (CSM).

Decizia a fost luată cu 10 voturi pentru „avizare negative” şi 8 pentru „avizare favorabilă cu observaţii”, potrivit unui comunicat al CSM.

Uniunea Salvaţi România a depus, pe 9 martie, la Parlament, un proiect de lege privind înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu.

Proiectul de lege, iniţiat de parlamentarii Stelian Ion, Silviu Dehelean, Cornel Zainea, George Dircă, Allen Coliban şi Mihai Goţiu, prevede ca Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Mediu să fie o instituţie pe modelul DIICOT.

DIIM ar urma să funcţioneze în cadrul Parchetului General şi să fie condusă de un procuror-şef, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei cu avizul CSM.

Aparatul DIIM, compus din aproape 300 de procurori

Numărul maxim de posturi prevăzut de proiect este următorul: 295 de posturi de procuror, 40 de specialişti, 270 pentru personalul auxiliar de specialitate, economic şi administrativ, 40 de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară şi 290 de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară ce urmează a fi desemnaţi în următorii 5 ani (câte 50 pe an).

DIIM va ancheta, printre altele, tăierile ilegale de păduri, depozitările ilegale şi traficul de deşeuri, nerespectarea normelor antipoluare, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, capturarea sau uciderea speciilor sălbatice cu mijloace nelegale.

Ce competenţe ar avea DIIM

Potrivit USR, vor fi de competenţa DIIM, indiferent de calitatea persoanei:

• infracţiunile prevăzute de art. 106 alin. (1) şi (2), art. 107 alin. (1), art. 107 indice 1, art. 108 alin. (1), art. 109 alin (1), art. 110 din Legea 46/2008 privind Codul Silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• infracţiunile prevăzute de art. 52 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;
• infracţiunile prevăzute de art. 98, alin (1)-(5), din OUG 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare;
• infracţiunile prevăzute de art. 81 din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările şi completările ulterioare;
• infracţiunile prevăzute de art. 92, alin. (1)-(3), art. 93 alin. (1) şi alin. (2), art. 95 alin (1) şi alin. (2), din Legea nr. 107/1996 privind Legea Apelor, cu modificările şi completările ulterioare;
• infracţiunile prevăzute de art. 63 alin. (1) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• infracţiunile prevăzute de art. 2 - 8 din Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• infracţiunile prevăzute de art. 42 alin. (1), art. 43, art. 44, art. 45 din Legea nr. 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;
• infracţiunile prevăzute de art. 355 şi 356 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Mediu urmează să întocmească anual un raport către Parlament. „Această structură va da un raport anual în faţa ministrului Justiţiei şi a Consiliului Superior al Magistraturii în care să spună exact câte cazuri a avut şi câte a rezolvat”, preciza deputatul Stelian Ion, citat de Agerpres.