Aurescu, despre situaţia Ucrainei: În ultimii ani, am constatat o creştere a prezenţei militare ruse în zona Mării Negre

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a declarat, joi, în emisiunea Talk News de la Profit TV, despre situaţia de securitate din zonă că tot ceea ce NATO a făcut a fost o reacţie la acţiunile agresive ale Federaţiei Ruse şi că în ultimii ani s-a constatat o militarizare a zonei Mării Negre, o creştere a prezenţei militare ruse, în apropierea Flancului Estic.

Ministrul a spus că în acest moment, România aşteaptă răspunsul Federaţiei la propunerile făcute şi speră ca răspunsul să fie cel de deschidere spre dialog.

Ministrul de Externe a declarat că, de la începutul lunii ianuarie şi până în prezent au avut loc mai mult discuţii, pe diverse formate, cu Federaţia Rusă. 

”Ceea ce aşteptăm în acest moment este răspunsul Federaţiei Ruse la aceste propuneri. (..) Elemente pe care le-am făcut publice se referă la respingerea prin aceste răspunsuri, a unor solicitări care sunt clar inacceptabile, dar facem şi propuneri de dialog, chestiuni care ţin de creşterea transparenţei, de reducere a riscurilor de a se ajunge la conflict, chestiuni care ţin de creşterea încrederii. Sunt propuneri concrete care sperăm noi să fie analizate cu responsabilitate de Federaţia Rusă, să începem un dialog care să fie însoţit de o dezescaladare.

”Este nevoie ca Federaţia Rusă să aibă în vedere şi interesele şi îngrijorările pe care noi le avem faţă de comportamentul Federaţiei Ruse, care în ultimii ani a arătat că nu respectă în totalitate aceste mecanisme, documente care formează securitatea europeană, în momentul acesta”, a mai spus ministrul. 

Ministrul de Externe a precizat că, în propunerile făcute de Federaţia Rusă, în luna decembrie, se înscrie şi propunerea de a nu se amplasa trupe şi echipamente  NATO pe teritoriul aliaţilor care au intrat în NATO după 1997, anul în care a fost încheiat actul fondator al relaţiilor dintre Rusia şi NATO şi, pe de altă parte, să fie retrase trupele şi echipamentele de pe terioriul acestor aliaţi.

”O astfel de solicitare, aşa cum este ea formulată, aduce atingere elementului esenţial, misiunea NATO de apărarea colectivă”, a precizat ministrul. 

”Prin urmare, în discuţiile pe care le-am avut, în diversele formate, aceste solicitări au fost în mod normal respinse, nu se pune problema punerii în apilicare a acestei solicitări”, a mai arătat el. 

Ministrul de Externe a menţionat că ”factorul declanşator al măsurilor luate de NATO a fost ocuparea Crimeei.

”Aceste măsuri au fost pur defensive, tot ceea ce NATO a făcut a fost o reacţie la acţiunile agresive ale Federaţiei Ruse, măsuri de precauţie, de reasigurare şi descurajare şi de apărare, dar într-o proporţie mult mai redusă, dacă ne raportăm, dacă facem comparaţia cu ceeea ce Rusia a desfăşurat în regiune. De-a lungul timpului, în ultimii ani, am constatat o militarizare a zonei Mării Negre, o creştere a prezenţei militare ruse şi a echipamentelor militare ruseşti în Crimeea ilegal ocupată, de exemplu, şi în alte zone ale Flancului Estic, în apropiere, ceea ce a determinat reacţia legitimă a NATO.

Potrivit ministrului de Externe, ”toate aceste decizii ale SUA, Franţei sau ale altor aliaţi, nu reprezintă măsuri provocatoare, pentru că dimensiunea acestor măsuri, dimensiunea echipamentelor şi trupelor care sunt sau vor fi aduse aici, comparate cu cele peste o sută de mii de trupe ruseşti în proximitatea Ucrainei, arată că nu reprezintă aceste măsuri ale NATO vreo provocare, nu reprezintă un element de a pune în pericol securitatea Rusiei”. 

”Este clar că o astfel de susţinere din partea Rusiei nu este corectă şi nu corespunde realităţii”, a completat Bogdan Aurescu. 

Despre solicitarea Federaţiei Ruse privind scutul de la Deveselu, o afirmaţie repetată constant de Federaţie, de la momentul 2010-2011, că ar fi un sistem de tip ofensiv, ministrul de Externe a spus că ”iarăşi este o afirmaţie falsă”.

”Noi am demontat permanent această afirmaţie, arătând clar că în România şi respectiv în (..) Polonia nu sunt decât nişte interceptori care vizează contracararea unor posibile ameninţări cu atacuri cu rachete balistice, din afara spaţiului euro-atlantic, mai precis din Orientul Mijlociu, care nu pun probleme nici de ameninţare ofensivă nici măcar de contracarare a întregului arsenal pe care îl are Federaţia Rusă, care are rachete inter-continentale extrem de performante”, a spus Aurescu.

Ministrul de Externe a arătat că ”există această disponibilitate pe care România a enunţat-o, de-a lungul timpului, nu doar recent, de a crea un mecanism de transparenţă care să permită Federaţiei Ruse să se convingă, la faţa locului, că în România nu există rachete ofensive, desigur, pe baze de reciprocitate”. 

”Adică, la rândul nostru, dacă punem la punct acest mecanism de transparenţă, să putem să inspectăm bazele de rachete din Federaţia Rusă”, a adăugat Aurescu. 

”Federaţia Rusă trebuie să ne dea un răspuns şi sper eu ca el să fie cel de deschidere spre dialog”, a mai afirmat Aurescu.