Augustin Lazăr, despre legile Justiţiei: „Iniţiatorii au interes exclusiv pentru modificări care să ofere Executivului instrumente de control asupra justiţiei”

Iniţiatorii noului proiect de modificare a legilor justiţiei au prezentat interes exclusiv pentru modificări care să ofere Executivului instrumente de control asupra justiţiei, care este prezentată pretins abuzivă, a declarat, la RFI, procurorul general Augustin Lazăr. El a mai spus că este obligatoriu un aviz al Comisiei de la Veneţia asupra legilor justiţiei.

Procurorul general Augustin Lazăr consideră că nu există nicio urgenţă în a modifica legile justiţiei şi cere o dezbatere transparentă pe această temă.

„Nu există nici o urgenţă în a modifica legile justiţiei, într-o procedură de urgenţă, într-o comisie specială a Parlamentului României. Aşa cum se află acum ordinea de drept în România şi modul în care este organizată justiţia română, nu necesită nici o urgenţă de modificare, fără o dezbatere transparentă şi clară în faţa opiniei publice a acestor legi”, a declarat Lazăr, potrivit News.ro.  

El a mai spus că iniţiatorii noului proiect au avut interes exclusiv pentru modificări care să ofere instrumente de control Executivului asupra Justiţiei, care este prezentată pretins abuzivă.

„Maniera de privire a rezultatelor justiţiei române este diferită. Pe de o parte, cei care privesc obiectiv văd o justiţie europeană, reformată ca standarde şi ca principii, care are un înalt nivel european de eficacitate în combaterea corupţiei, iar pe de altă parte, cei care fac obiectul activităţii justiţiei române nu o privesc în această manieră optimistă, iar ei găsesc că este momentul potrivit pentru a se modifica legile justiţiei, în câteva aspecte principale, care să asigure controlul asupra justiţiei”, a afirmat Augustin Lazăr.

„Se doreşte inhibarea magistraţilor”

Întrebat care i se par cele mai periculoase propuneri de modificare a legilor justiţiei, procurorul general a răspuns: "Controlul Inspecţiei Judiciare, care să fie luată de la garantul independenţei justiţiei, care este CSM şi pusă într-un statut distinct. Apoi, direcţie specializată de cercetare a magistraţilor, ceea ce n-a mai fost niciodată şi ar sugera ideea că în magistratura română ar exista o asemenea criminalitate, încât să impună structuri specializate pentru cercetarea magistraţilor. Este total greşit şi statisticile ne arată că magistraţii care mai comit infracţiuni sunt foarte puţini, spre deosebire, din păcate, de politicieni, despre care nu putem discuta acelaşi lucru. Apoi, înăsprirea condiţiilor răspunderii materiale a magistraţilor. Evident că se doreşte inhibarea magistraţilor, ca nu cumva să mai ia decizii, deci să se gândească de zece ori când iau o decizie şi să nu mai aibă eficacitatea respectivă în combaterea corupţiei. Constatăm mai nou că statutul de magistrat independent al procurorului este vizat în mod special şi se ştie de ce: dacă nu există un procuror independent, evident că nu va fi nici o justiţie independentă”.

Un aviz al Comisiei de la Veneţia?

„Ar fi nevoie de un punct de vedere al Comisiei de la Veneţia privind modificarea legilor justiţiei? „Este foarte clar. Având în vedere disputa publică existentă în acest domeniu, Comisia de la Veneţia, care are cel mai înalt nivel de expertiză în materie, este obligatoriu să se pronunţe şi să auzim acest punct de vedere neutru”, consideră procurorul general.

Solicitat să comenteze poziţia Departamentului american de Stat privind legile justiţiei din România, Augustin Lazăr a declarat că „justiţia română este într-un parteneriat strategic cu justiţia din SUA din 1997. Justiţia Statelor Unite a investit în seminarii, în formarea profesională, în conferinţe, în vizite de studii, pe care procurorii români le-au făcut în SUA, pentru a vedea cum arată standardele civilizate în materie de justiţie penală. Eu pot să înţeleg îngrijorarea celor care au investit în succesul unei justiţii independente şi au şi reuşit să obţină nişte rezultate foarte bune, iar acum vine cineva să ne explice, aparent neinformat, de la o comisie care se grăbeşte, că are termene în mod special să facă o procedură rapidă, pentru ca până la un anume termen să ajungă actul normativ undeva, aparent neinformat. Dar eu zic că nici nu ne aflăm pe terenul bunei credinţe aici, că dacă ne-am afla pe terenul unei minime bune credinţe, am face pas cu pas cu responsabilitate ceea ce trebuie făcut pentru a asigura ordinea de drept a României în condiţii de standarde civilizate”.