Audieri maraton la CSM. Testul procurorilor care se vor şefi la Parchetul General

Candidaţii la şefia Parchetului General au răspuns, miercuri, timp de şase ore întrebărilor membrilor CSM. Printre aceştia şi Tiberiu Niţu vizibil emoţionat după eşecul din noiembrie, anul trecut, când a primit aviz negativ. Joi sunt audiaţi cei propuşi la şefia DNA.

Procurorul Tiberiu Niţu a apărut miercuri, pentru a doua oară, vizibil emoţionat în faţa membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în calitate de candidat la conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 

Acesta a mai fost audiat, în aceeaşi calitate, şi pe 22 noiembrie 2012, atunci când a primit aviz negativ atât din partea CSM, cât şi din partea lui Traian Băsescu. 

Tot miercuri au mai răspuns la întrebările membrilor Secţiei pentru procurori a CSM procurorii Bogdan Licu propus pentru postul de prim-adjunct al procurorului general şi Codruţ Olaru care candidează pentru funcţia de adjunct al procurorului general. 

Audieri-maraton la CSM

Procurorii propuşi de Victor Ponta la conducerea marilor parchete susţin, începând de miercuri, interviurile în faţa Secţiei pentru procurori a CSM, urmând ca în cursul zilei de astăzi să se prezinte candidaţii pentru funcţiile de procuror-şef al DNA, procuror – şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi adjunctul acestuia. Pentru aceste posturi au fost propuse trei femei: Laura Codruţa Kovesi - la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Alina Bica – la conducerea DIICOT şi Elena Hosu – pentru postul de adjunct al acestuia din urmă. 

În baza acestor interviuri, dar şi a proiectelor de management înaintate de candidaţi, CSM va da vineri avizul consultativ către Ministerul Justiţiei şi către preşedintele ţării, cel care are ultimul cuvânt în numirea şefilor la parchete. 

O nominalizare controversată este cea a Laurei Codruţa Kovesi, care a stârnit neînţelegeri la vârful puterii, dar şi în rândul procurorilor anticorupţie.

Niţu: grefierii să preia din sarcinile procurorilor

Primul audiat a fost procurorul Tiberiu Niţu, candidat pentru funcţia de procuror general al României. Vizibil emoţionat, el a răspuns, timp de peste o oră, la întrebările membrilor Secţiei pentru procurori a CSM, zâmbind aproape pe tot parcursul audierii.

A început prin a declara că de la interviul anterior, când a primit aviz negativ, şi-a îmbunătăţit proiectul şi a aprofundat problemele discutate atunci. „Nu-mi propun nimic de unul singur. Toţi procurorii din România suntem o echipă“, a arătat Niţu. Acesta a mai subliniat că 30 dintre parchetele locale mici ar trebui desfiinţate şi în locul lor ar putea fi înfiinţate unităţi de poliţie judiciară. „Acolo unde se retrage parchetul vine poliţia judiciară. Facem ca în locul celor 2-3 procurori să venim cu 20 de poliţişti de judiciară care vor face acte de urmărire penală. Dacă poliţistul de la Poliţia Judiciară X instrumentează cauze penale, audiază martori şi are tehnologia alături, scanează documentele, le comprimă, le trimite prin e-mail prin reţeaua securizată a Ministerului public, procurorul descarcă fişierele, se uită, emite o rezoluţie, un act. Nici n-ar mai fi nevoie ca procurorul să se deplaseze“, a precizat candidatul la şefia Parchetului General. 

Tiberiu Niţu a vorbit şi despre rolul grefierului arătând că aceştia ar putea să preia din sarcinile procurorului. „Spre exemplu, la soluţiile de netrimitere în judecată. Grefierul ar putea să întocmească documentaţia, iar procurorul doar să supervizeze“, a declarat Niţu.

Licu: există scurgeri de informaţii în mediul infracţional

După Tiberiu Niţu a fost audiat Bogdan Licu, candidat pentru funcţia de prim-adjunct al procurorului  general. 

Licu a pus problema scurgerii de informaţii din parchete. „Sunt în cazul dosarelor „vizibile“, în special în mass-media, dar cu siguranţă există şi scurgeri în mediul infracţional. Informaţiile clasificate sunt cele mai sensibile din dosarele penale. Nu există registre speciale pentru aceste informaţii clasificate“, a arătat Niţu.

Olaru: Parchetul General să fie inclus în CSAT

Ultimul care a apărut în faţa membrilor Secţiei pentru procurori a fost Codruţ Olaru. Acesta a susţinut că Ministerul Public are nevoie de iniţiativă legislativă proprie. „Evident că, în acest context, poate că trebuie luat în calcul şi includerea în CSAT a Ministerului Public. Suntem singurul minister public, care, deşi avem responsabilitate pe ce înseamnă politici strategice pe zona noastră, nu suntem incluşi în CSAT“, a declarat Olaru. 

Numiri cu cântec

În luna noiembrie a anului trecut, Secţia de procurori a CSM a avizat negativ cu cinci voturi „împotrivă“ şi unul „pentru“ propunerile Monei Pivniceru, ministrul Justiţiei de atunci, pentru funcţiile de procuror general al României şi şef al DNA. Tot Tiberiu Niţu a fost şi propunerea lui Pivniceru pentru funcţia de procuror general al României, iar Ioan Irimie pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). 

O lună mai târziu, membrii Consiliului au transmis Ministerului Justiţiei şi motivarea avizului. În document, aceştia precizau că Tiberiu Niţu „are un autocontrol scăzut şi o rezistenţă scăzută la stres“, iar Ioan Irimie „nu cunoaşte instituţiile Uniunii Europene, dă dovadă de o cunoaştere lacunară a realităţilor instituţionale ale DNA“. 

Procurorul Tiberiu Niţu nu întruneşte condiţiile şi exigenţele necesare funcţiei de procuror general al Curţii Supreme. motivarea CSM