Audieri în dosarul obținerii cetățeniei române în mod fraudulos. Avocați, funcționari publici și zeci de solicitanți, vizați de anchetă

Ministerul Public a anunțat joi noi evoluții în ancheta privind dobândirea frauduloasă a cetățeniei române, după cele 37 de percheziții domiciliare efectuate în cursul zilei de 18 decembrie 2025, într-un dosar instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit unui comunicat transmis pe Facebook, la sediul PÎCCJ au fost audiate cinci persoane, dintre care trei avocați, toți având calitatea de suspecți. Audierile sunt în continuare în desfășurare.

În paralel, la sediul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București sunt audiați 10 cetățeni ucraineni și 20 de cetățeni turci, în calitate de petenți sau solicitanți de cetățenie română, precum și patru cetățeni ucraineni suspectați că ar fi acționat ca intermediari.

De asemenea, la sediul Serviciului de Investigare a Criminalității – Sector 6, procurorul de caz a audiat 14 funcționari ai Serviciului Public Comunitar pentru Evidența Persoanelor, față de care a fost pusă în mișcare acțiunea penală. În cazul a opt dintre aceștia au fost dispuse măsuri de control judiciar, urmând ca audierile să continue și cu alți cinci suspecți.

Ancheta vizează constituirea unui grup infracțional organizat, fals material și intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu și acces ilegal la un sistem informatic. Procurorii susțin că gruparea, formată în anul 2022 din cetățeni ucraineni, majoritatea rezidenți în România, ar fi fost sprijinită de avocați din Baroul București, traducători și notari publici.

Conform anchetatorilor, doar în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române care ar avea legătură cu activitatea rețelei. Ulterior obținerii cetățeniei, beneficiarii ar fi intrat în posesia documentelor românești de identitate, în special a pașapoartelor, dobândind astfel, în mod fraudulos, statutul de cetățeni ai Uniunii Europene.

Ministerul Public precizează că toate măsurile dispuse reprezintă etape ale procesului penal și nu aduc atingere principiului prezumției de nevinovăție.