Astaldi, constructorul metroului din Drumul Taberei, a prezentat o cerere, sub incidenţa legii italiene, prin care va ajunge la un acord cu creditorii

Compania italiană Astaldi neagă că ar fi cerut intrarea în insolvenţă în România sau în Italia şi precizează că a luat unele măsuri pentru a asigura operabilitatea societăţii şi protejarea intereselor companiei, a acţionarilor, clienţilor şi creditorilor. În România, compania construieşte Metroul de Drumul Taberei, Podul de la Brăila şi 18 kilometri din Autostrada Transilvania.

Astfel, Astaldi a prezentat o cerere, sub incidenţa legii italiene, prin care va ajunge la un acord cu creditorii, care vizează restructurarea financiară a societăţii, pentru a preveni starea de insolvenţă şi a asigura continuarea activităţii economice a societăţii, arată digi24.ro.

Potrivit unui comunicat de presă al companiei, Astaldi va continua să desfăşoare activităţile de construcţie din cadrul proiectelor în care este angajată în România şi se angajează să respecte termenele şi duratele prevăzute contractual.

Astaldi mai precizează că „operaţiunea de consolidare a companiei, bazată pe creşterea de capital şi vânzarea activelor în concesiune a suferit o întârziere serioasă din cauza amânării vânzării activelor aferente concesiunii celui de-al treilea pod peste Bosfor, urmare a evenimentelor politice şi economico-financiare care au afectat Turcia în cursul anului 2018”. Vânzarea activelor era o condiţie solicitată de către sistemul bancar pentru a acorda sprijinul financiar aferent operaţiunii de consolidare a patrimoniului, se mai arată în comunicat.

Unul dintre cele mai importante proiecte derulate de către Astaldi în România este construirea Magistralei 5, secţiunea Eroilor - Râul Doamnei, cunoscută ca "metroul de Drumul Taberei".

În contul acestor lucrări, dar şi al lucrărilor de extindere a Magistralei 4 cu staţiile Străuleşti şi Laminorului, Astaldi trebuie să primească de la Metrorex despăgubiri de 452 de milioane de lei, în urma litigiilor.

Compania italiană a mai câştigat în România şi contractul pentru cea mai complexă lucrare de infrastructură rutieră din perioada post-decembristă, respectiv construirea Podului de la Brăila, investiţie de aproape de jumătate de miliard de euro.