Armata Română se întoarce în Irak. Care este misiunea militarilor şi ce soldă vor avea

La solicitarea NATO, Armata Română va trimite, din luna iulie, 150 de militari care vor participa la misiunea extinsă a Alianţei în Irak.

Armata Română se întoarce în teatrul de operaţii Irak, unde va participa cu 150 de militari, mijloace şi echipamente la misiunea extinsă a NATO (eNMI), desfăşurarea de forţe urmând să aibă loc începând cu luna iulie a acestui an. Preşedintele Klaus Iohannis a aprobat participarea, „în urma analizei solicitărilor NATO”, la propunerea prim-ministrului Cîţu, după consultarea CSAT şi cu informarea Parlamentului.

 „România şi-a manifestat interesul pentru consolidarea profilului său internaţional, ca factor de stabilitate şi promovare a valorilor NATO privind securitatea şi stabilitatea în Orientul Mijlociu şi de garant furnizor de securitate, parte a angajamentelor naţionale asumate în raport cu aliaţii şi partenerii pentru susţinerea eforturilor Alianţei”, se arată în scrisoarea trimisă Parlamentului de şeful statului. 

Noua misiune extinsă a NATO în Irak are 4.400 de militari, Bagdadul fiind interesat de consolidarea parteneriatului cu Alianţa Nord-Atlantică, pe fondul reducerii prezenţei americane pe teritoriul irakian. În Irak, Armata Română va asigura şi „un element de sprijin naţional, suplimentar faţă de statul de organizare” al eNMI pentru asigurarea sprijinului logistic şi a legăturii cu elementele de comandă naţionale.

Misiune non-combat 

Misiunea românilor va fi sub egida NATO şi a Coaliţiei Globale contra Statului Islamic. În acest moment, la comanda eNMI se află Michael Lollesgaard, un general danez cu trei stele. Teoretic, misiunea este una non-combat. Concret, militarii români se vor ocupa cu formarea şi perfecţionarea forţelor de securitate irakiene pentru ca acestea să se poată descurca singure în faţa unor ameninţări. 

Fostul director al Serviciului Român de Informaţii Costin Georgescu susţine că revenirea României în Irak sub drapel NATO este de bun augur. 

„Este foarte bine că ne implicăm pentru că demonstrăm că suntem un membru activ al Alianţei, care este oricând gata să pună umărul pentru realizarea misiunilor colective curente ale NATO. Apoi, orice misiune într-un teatru real de luptă este ca o şcoală pentru militarii români, care vor veni acasă cu o experienţă foarte preţioasă, care nu poate fi dobândită pe un poligon de pregătire din ţară. Oricum, Bagdadul a cerut mai multe trupe NATO din două motive. În primul rând, este conştient că are nevoie de instructorii aliaţi pentru a pregăti trupele naţionale. Apoi, mai important, Bagdadul demonstrează eventualilor agresori că are o relaţie privilegiată cu NATO. Este un fel de avertisment pentru potenţialii duşmani statali, dar şi pentru teroriştii ISIS, care acum câţiva ani au răvăşit întreaga ţară”, a precizat Costin Georgescu. 

Soldele 

Militarii care vor pleca în Irak vor avea o soldă care nu este de neglijat. Astfel, la plecarea în misiune, aceşti militari primesc, pe lângă solda normală, o primă de campanie egală cu aceeaşi soldă, salariul fiind în acea lună, practic, dublat. Apoi, pe perioada executării misiunii, militarii încasează lunar o soldă de funcţie prevăzută prin ordinul de numire/detaşare dublată, la care se adaugă o compensaţie de risc/pericol deosebit în cuantum de 30% aplicată la solda de funcţie. 

La capitolul diurne, ofiţerii care participă la misiuni în teatrele de operaţii primesc 90 de euro pe zi. În cazul subofiţerilor, această diurnă este de cel mult 70 de euro pe zi. În plus, fiecare militar primeşte câte un euro pentru „legătura socială cu familia”. Ca o concluzie, militarii primesc, pe perioada misiunii în străinătate, un salariu mărit de 2,3 ori la care se mai adaugă în fiecare lună cel mult 2.820 de euro (diurna şi banii pentru legătura cu familia). 

De altfel, România a participat, între anii 2003 şi 2011, la războiul din Irak.