Anul negru al turiştilor români pe şoselele Europei. Bilanţul tragic al accidentelor rutiere din ultimele 15 luni

Accidentul de duminică dimineaţa, când o româncă de 27 de ani şi-a pierdut viaţa şi alte 14 persoane au fost rănite după ce autocarul în care se aflau s-a răsturnat într-o râpă dintr-o zonă muntoasă din Bulgaria nu este singurul în care au fost implicaţi turişti români.

Pe 23 iunie 2013, un autocar cu turişti români s-a răsturnat într-o prăpastie de pe o şosea dintr-o regiune montană, la 30 de kilometri nord de Podgoriţa, capitala Muntenegrului. În urma tragediei, 19 persoane au murit şi alte 29 de persoane au fost grav rănite.

În luna februarie a acestui an, Parchetul General a închis dosarul privind accidentul din Muntenegru. Oamenii legii au stabilit că vinovat de tragedie a fost şoferul, care a intrat într-o curbă cu 80 de kilometri la oră, mult peste viteza permisă pe acel sector de drum.

„Aceste împrejurări au condus la destabilizarea intensă a autocarului, la pierderea echilibrului şi răsturnarea lui, urmată de coliziunea cu trotuarul podului şi gardul metalic al acestuia şi, ulterior, căderea în prăpastia care duce la râul Moraca”, a notat Parchetul General, care a decis să închidă dosarul deschis în 2013.

Carambol cu morţi şi răniţi în Ungaria

În august 2013 a avut loc un alt accident rutier grav, de această dată în Ungaria, pe autostrada M5, pe direcţia Budapesta, în care au fost implicate mai multe autovehicule, printre care şi un microbuz cu număr de înmatriculare românesc.

Microbuzul se deplasa, potrivit Ministerului Afacerilor Externe, de la Galaţi la Milano şi avea 19 pasageri şi doi şoferi, toţi de cetăţenie română. În urma incidentului rutier, trei persoane au murit şi alte 18 au fost rănite.

Accidentul a fost provocat de şoferul unui TIR cu numere de Bulgaria, ulterior reţinut de autortăţile din Ungaria, care a intrat în spatele microbuzului, cu viteză mare (microbuzul se deplasa cu viteză redusă, în coloană, având în vedere că traficul era lent pe acea porţiune). Dintre cele nouă maşini afectate, microbuzul a suferit impactul cel mai mare, fiind proiectat de pe autostradă.

Tot în 2013, cinci români au murit în urma unei tragedii rutiere produsă în estul Ungariei, după ce maşina în care se aflau a fost lovită de un autoturism de teren.

Alte accidente grave în care au fost implicaţi români

În 2012, un microbuz în care se aflau nouă români a fost lovit din plin de un camion, pe autostrada M1 din nordul Ungariei. Patru români au decedat în urma impactului. De asemenea, în 2011, alţi patru români au murit după ce autocarul în care se aflau a intrat într-un tir cu numere de Slovacia.
 
Tot în 2011, 14 români care se întorceau de la muncă din Spania au murit, după ce un tir care transporta lemne a intrat în microbuzul în care se aflau aceştia. Maşina de mare tonaj a derapat şi a intrat pe contrasens, izbind din plin microbuzul care transporta cei 14 pasageri din România.
 
În anul 2010, un român şi-a pierdut viaţa şi alţi zece au fost răniţi, într-un accident în care au fost implicate un autocar şi trei microbuze din România.
 
94 de morţi în accidente rutiere la fiecare un milion de români
 
România este însă în top 3 atunci când vine vorba de nesiguranţa rutieră. În 2012, la fiecare un milion de persoane în România s-au înregistrat 94 de morţi în tragedii rutiere. În urma ţării noastre, ca siguranţă pe străzile din ţările europene, nu se mai situează decât Grecia (96 de persoane) şi Polonia (110 persoane).
 
Mai precis, 2.042 de oameni au decedat în urma accidentelor, alţi 8.860 fiind răniţi grav, după cum arată statisticile Poliţiei Rutiere. Costurile suportate de statul român pentru un mort, respectiv pentru un rănit grav în tragediile rutiere se ridică, în ambele situaţii, la 130.000 de dolari (98.000 de euro).
 
„Fiecare viaţă pierdută în accidente rutiere ne costă, conform unui raport al Băncii Mondiale 130.000 de dolari (N.R.-98.000 de euro), în timp ce pentru un rănit grav pierderile financiare sunt similare. Aceste pierderi sunt reale şi reprezintă, într-adevăr, o mare problemă pentru statul român. Spre exemplu, o viaţă pierdută într-un accident de circulaţie nu mai poate fi recuperată. În schimb, în cazul rănitului grav, situaţia se schimbă radical. Omul scapă, părăseşte spitalul şi trăieşte în continuare, ceea ce implică o serie de costuri”, a declarat pentru adevarul.ro medicul Tudor Ciuhodaru de la Spitalul Clinic de Urgenţe „Sfântul Spiridon” din Iaşi.
 
Pierderi de miliarde pentru statul român
 
Nu de puţine ori, afirmă medicul, un rănit grav ajunge să stea în spital chiar şi şase luni. „În urma accidentelor, apar politraumatisme craniene sau alte afecţiuni similare care necesită spitalizare continuă. În aceste situaţii, costurile ajung şi la 10.000 de euro, ele fiind suportate în întregime de spital, respectiv de către statul român”, a declarat doctorul.
 
La un simplu calcul, în urma accidentelor rutiere, numai în 2012, România a pierdut 2,65 miliarde de dolari pentru cele peste 2.000 de persoane decedate, în timp ce pentru răniţii grav suma investită este de 11,51 miliarde de dolari. Mai exact, suma totală se ridică la peste 14 miliarde de dolari (N.R.-10,6 miliarde de euro).
 
„Dacă vorbim despre un rănit în accident rutier, aici sunt incluse tratamentul de urgenţă, costurile medicale iniţiale, cheltuielile de refacere, tratamentul pe termen lung, costurile cu poliţa de asigurare, cele legale şi cele suportate de familie”, au explicat pentru adevarul.ro oficiali din Poliţia Rutieră.
 
Pierderi de 3% din PIB-ul ţărilor europene
 
La nivel european, aproape 2,4 milioane de persoane sunt rănite grav în urma accidentelor rutiere şi necesită spitalizare.
 
„Acest lucru pune presiune pe sistemele de sănătate, întrucât ele sunt nevoite să asigure asistenţă medicală de urgenţă de calitate, în conditiile în care şi alte sectoare din sistem prezintă prioritate. În plus, pe lânga suferinţa şi pierderile cauzate familiilor, accidentele rutiere duc la pierderea a aproape 3% din produsul intern brut (PIB) al oricărei ţări”, arată un raport întocmit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2009.
 
„Practic, statul pierde foarte mulţi bani, dar accidentele sunt rezultatul unei relaţii între conducătorul auto, vehicul şi stradă, care nu prezintă întotdeauna siguranţă. Spre exemplu, accidentele presupun costuri de examene complementare, dar şi costuri care ţin de îmbălsămare şi necropsie, care este obligatorie în cazul persoanelor decedate”, a declarat profesorul Vasile Astărăstoae, medic legist şi preşedinte al Colegiului Medicilor din România (CMR).

Pe aceeaşi temă:

Raed Arafat, despre cumplitul accident din Muntenegru: „Nu toate victimele au fost încă identificate!”

Două avioane dotate cu echipamentele medicale necesare, precum şi cu personal medical specializat vor merge în Muntenegru pentru a transporta românii care au fost răniţi în accidentul care a avut loc duminică, a anunţat Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Un al treilea avion va aduce în ţară persoanele decedate în urma impactului.
 

FOTO VIDEO Filmul tragicului accident din Muntenegru, soldat cu moartea mai multor români plecaţi într-un circuit turistic

Spitalul din Muntenegru, la care au fost duse 33 de persoane care se aflau în autocarul implicat în accidentul produs duminică seara, a publicat o listă cu numele celor internaţi. Un autocar, care avea număr de înmatriculare de România, s-a răsturnat într-o prăpastie. Ministerul de Externe a anunţat luni dimineaţă că numărul persoanelor decedate a ajuns la 18.

Guvernul verifică dacă firma de transport în Muntenegru a respectat condiţiile de siguranţă

Guvernul a anunţat, luni, că va iniţia rapid toate verificările necesare pentru a se vedea dacă firma implicată în organizarea transportului din Muntenegru a respectat toate prevederile legale de siguranţă.