Anchetatorii au primele semnalmente ale violatorului jurnalistei

Surse din cadrul anchetei au declarat pentru adevărul.ro  că bărbatul care ar fi violat o jurnalistă miercuri, în centrul Capitalei, în miezul zilei, are între 35-40 de ani, în jur de un 1,80 înălţime, părul grizonant, tuns scurt şi tenul măsliniu.

La două zile de la nefericitul incident, autorul violului era încă în libertate, după ce analizele de laborator făcute de Institutul de Medicină Legală (IML) au arătat că suspectul audiat de poliţişti în noaptea de miercuri spre joi nu este agresorul tinerei de 22 de ani.

Cu toate acestea, bărbatul audiat de poliţiştii Secţiei 4 a fost prezentat judecătorilor cu propunerea de arestare preventivă, dar pentru o altă agresiune comisă vinerea trecută, când ar fi încercat să violeze o tânără în liftul unui bloc din Capitală.

Imaginile surprinse pe camerele de supraveghere analizate de anchetatori

Imediat ce a scăpat din mâinile agresorului, jurnalista s-a dus la cea mai apropiată secţie de poliţie unde a povestit tot ce i s-a întâmplat.

„A declarat că nu îl cunoştea pe agresor. Îşi aminteşte că acesta purta la gât un lanţ gros şi avea tenul măsliniu. Anchetatorii analizează şi imaginile surprinse de camerele de supraveghere din zona Dorobanţi.Pentru prinderea agresorului ne folosim şi de câinii de urmă din cadrul Serviciului de Poliţie Canină“, au explicat surse din rândul anchetatorilor.

LIPSA DE CIVISM A ROMÂNILOR

Cazul jurnalistei de la trustul de presă  „Lagardere”  care a fost luată cu forţa din intersecţia Şoselei Ştefan cel Mare cu Dorobanţilor şi tărâtă, sub privirile nepăsătoare ale trecătorilor, până aproape de Guvern unde a fost agresată sexual, a strârnit numeroase controverse nu doar în rândul societăţii civile, ci şi în rândul specialiştilor, care au vorbit în repetate rânduri despre lipsa de civism a românilor.

„Astfel de cazuri nu se întâmplă des, mai ales că s-a întâmplat în cursul zilei, la o oră de vârf. Am putea să vorbim mai mult despre reactivarea spiritului civic faţă de ceilalţi care sunt în pericol. Mă surprinde că, fiind atâta lume pe stradă, nimeni nu a intervenit. Nu îmi amintesc să se mai fi întâmplat aşa ceva. Eu am lucrat pe «stradă» şi nu am mai întâlnit un asemenea caz”, a declarat comisarul-şef Filică Silianovici, de la Serviciul Prevenire al Poliţiei Capitalei.

„E nevoie de campanii de avizare. Cetăţenii trebuie să îşi ajute semenii la greu, să nu îşi întoarcă spatele. Oamenii nu trebuie să meargă pe ideea că lor nu li se poate întâmpla aşa ceva”, a spus comisarul şef  Filică Silianovici.

 ÎN ŞASE LUNI AM PUTEA AVEA „LEGEA CASTRĂRII CHIMICE“

Mihai Rogojan, senator PDL, este iniţiatorul aşa-numitei „Legi a castrării chimice“. El a dezvăluit pentru „Adevărul“ că s-a gândit la acest act normativ după ce a observant că ştirile despre violatori şi pedofili sunt prezent aproape zilnic în mass-media.

„Va fi de râs dacă această lege nu va trece. În Rusia, Moldova, Franţa, Belgia şi Germania această lege există. Acum, la noi, un pedofil ia 10 ani de puşcărie, dar iese după patru ani pentru bună purtare. După ce iese, repetă fapta pe care a comis-o. Ei bine, există castrarea chimică – o injecţie – şi la nivel psihic nu se mai întâmplă ce se întâmplă. Ştiţi ce le voi spune colegilor mei dacă nu vor vota această lege? «Înseamnă că suntem cu toţii nişte pedofili şi nişte violatori!»”.

Mihai Rogojan speră ca legea pe care a iniţiat-o să intre în vigoare într-o jumătate de an. Co-iniţiatori sunt Marian Vasiliev (PPDD) şi Gabriela Firea (PSD). Castrarea chimică nu este un procedeu, ci un tratament hormonal care se realizează pe parcursul a trei ani. Iniţiatorii susţin că, din punct de vedere etic, nu este un atentat la drepturile omului pentru că tratamentul este reversibil. Asta înseamnă că după o perioadă de timp, individul “castrat” chimic revine la starea biologică iniţială. În Polonia, unde există o lege a castrării chimice, violatorul are posibilitatea de a alege pentru o reducere a pedepsei, în schimul acceptării tratamentului hormonal. El se angajează să rămână toată viaţa sub observaţie medicală. (Cristi Delcea)