Ambasada SUA despre imunitatea parlamentară: „Trebuie să se permită anchetarea cazurilor de corupţie”

Parlamentarii din România n-ar trebui să împiedice justiţia să analizeze şi să judece cazurile penale, transmite George Kent, coordonator anticorupţie în cadrul Biroului pentru Europa şi Eurasia din Departamentului de Stat american. La rândul lor, oficialii Ambasadei SUA au precizat că imunitatea parlamentară nu trebuie folosită abuziv.

Astăzi, parlamentarii au decis ridicarea imunităţii lui Darius Vâlcov, dar în cazul lui Dan Şova invocă lipsa majorităţii parlamentare. La ora 16.00 s-a discutat şi soarta deputatului Theodor Nicolescu, pentru care s-a decis că poate fi lăsat pe mâna anchetatorilor

"Nu comentăm cu privire la cazuri individuale, dar considerăm că un principiu de bază al democraţiei este faptul că toţi oamenii sunt egali în faţa legii. Imunitatea parlamentară nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere a unor persoane", se arată în răspunsul pentru Mediafax al misiunii diplomatice, după ce Senatul a respins ridicarea imunităţii senatorului Dan Şova.

"Trebuie să se permită anchetarea cazurilor de corupţie şi aplicarea legii", mai precizează Ambasada SUA.

Totodată, Ambasada subliniază că reducerea corupţiei este "vitală pentru dezvoltarea şi securitatea României".

În privinţa acestor practici autohtone de protejare a parlamentarilor anchetaţi pentru corupţie s-a exprimat şi George Kent, coordonator principal al programelor anti-coruptie in cadrul Biroului pentru Europa si Eurasia in cadrul Departamentului de stat SUA (Ministerul de Externe al SUA), în cadrul unei teleconferinţe cu jurnaliştii români.

Oficialul, citat de Hotnews.ro, consideră că "fiecare ţară trebuie să găsească echilibrul în cadrul propriului sistem legislativ şi între instituţiile sale - sistemul check&balances între diferitele părţi ale statului: judiciarul, legislativul şi executivul. Problema răspunderii (n. accountability) este esenţială. Deşi legislatorii au un rol important în procesul democratic - dacă vorbiti şi cu congresmenii noştri, ei cred că anumite acţiuni pe care le fac ei ca legislatori trebuie protejate. Alte fapte însă, precum cele penale, trebuie clar să poată fi analizate de către ramura judiciară cu probele disponibile şi să-i fie permis judiciarului să judece".

"Şi în Statele Unite această discuţie apare uneori. În urmă cu vreo cinci ani, FBI a perchezitionat biroul unui congresmen. A fost cred că prima dată de la Razboiul Civil când forţele federale au intrat într-un birou de congresmen. A devenit un subiect de discuţie despre ce e potrivit în echilibrul dintre autorităţile legale şi ramura legislativă", a precizat Kent.

Ambasada britanică monitorizează voturile

„Ambasada britanică monitorizează evoluţiile din domeniul justiţiei, inclusiv deciziile Parlamentului în ceea ce priveşte imunitatea parlamentară. Ultimul raport al Comisiei Europene referitor la progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) notează faptul că România a devenit mai eficientă în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Documentul remarcă totodată, cu îngrijorare, că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a avut un succes limitat în a convinge Parlamentul să răspundă pozitiv cererilor sale pentru ridicarea imunităţii unor parlamentari, pentru a permite începerea unor investigaţii şi aplicarea măsurilor de arest preventiv”, se arată şi într-un comunicat emis Hotnews de Ambasada Marii Britanii la Bucureşti.

Şova rămâne cu imunitate. Liberalii acuză încălcarea Constituţiei

Senatorii au votat miercuri cererile DNA de reţinere şi arestare a senatorilor PSD Dan Şova, acuzat de complicitate la abuz în serviciu,  şi Darius Vâlcov, cercetat pentru trafic de influenţă.

Dacă în cazul fostului ministru al Finanţelor, Darius Vâlcov, senatorii au decis ridicarea imunităţii parlamentare cu 97 de voturi pentru şi 48 împotrivă, Dan Şova, a rămas cu imunitate în ciuda voturilor care par favorabile ridicării imunităţii: 79 pentru şi 67 împotrivă.

Mai exact, în cazul lui Şova, senatorii PSD invocă nerespectarea regulamentului Senatului, care spune că o decizie se adoptă cu majoritatea  tuturor mebrilor, nu cu majoritatea membrilor prezenţi. Astfel, pentru ca cererea procurorilor DNA să fie aprobată, era nevoie de 85 de voturi favorabile. De partea cealalată, liberalii invocă Legea fundamentală, acolo unde scrie că o hotărâre a Parlamentului se adoptă cu jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenţi.

Dan Şova este unul dintre multele situaţii în care parlamentarii au făcut scut în jurul colegilor aflaţi în vizorul DNA, Varujan Vosganian fiind alt recent exemplu celebru.

Parlamentarii urmează să voteze miercuri şi ridicarea imunităţii parlamentare în cazul deputatului PNL Theodor Nicolescu.