ADMITERE FACULTATE 2013 Facultăţile oferă specializări noi, dar inutile

S-a dat startul examenelor de admitere la facultate. În bătălia pentru tot mai puţinii absolvenţi de Bacalaureat, universităţile au scos la concurs noi specializări. Specialiştii în resurse umane spun însă că dintre acestea puţine sunt căutate pe piaţa muncii.

Au început examenele scrise pentru candidaţii care dau anul acesta admiterea la facultate. Cei mai mulţi dintre viitorii studenţi au ales să se înscrie la mai multe facultăţi pentru a se asigura că prind un loc la universitate, preferabil la buget.

La Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC), peste 900 de candidaţi au susţinut, ieri, la sediul Facultăţii de Drept, examenul de admitere la una din cele trei specializări, Jurnalism, Comunicare şi Relaţii Publice şi Publicitate, pentru care s-au scos la concurs aproximativ 400 de locuri.

„Examenul de admitere este acelaşi de ani de zile: la prima probă s-au dat întrebări grilă din gramatică, ce ţin, în principal, de lexicologie. Aici se urmăreşte abilitatea de exprimare a candidaţilor. La a doua probă, cea de naraţiune, se dă o intrigă în cerinţă pe care candidatul trebuie să o dezvolte, la fel cum ar face dacă ar urmări firul unui eveniment, iar ultima probă este de argumentare, unde candidaţii trebuie să aducă argumente pro şi contra la probleme de viaţă“, a explicat pentru „Adevărul“, profeorul Mihai Coman, care predă la FJSC.

Deşi în fiecare an sute de „jurnalişti“ termină facultatea, iar cerinţa din domeniu este foarte mică şi foarte puţini dintre absolvenţii de jurnalism ajung să lucreze în presă, profesorul Coman spune că studenţii sunt pregătiţi şi în ştiinţele comunicării, care „prezintă o paletă largă de profesii în domenii precum relaţii cu publicul sau comunicare politică“. În ceea ce îi priveşte pe tinerii care aspiră la o carieră jurnalistică, profesorul îi sfătuieşte să „nu fie închipuiţi, să nu-şi dea importanţă, să aibă bun-simţ şi o gândire raţională, logică“.

Majoritatea candidaţilor de la FJSC şi-au depus dosarele la mai multe facultăţi, iar cei care şi-au ales jurnalismul au mai optat şi pentru Litere, Limbi Străine, dar şi Administraţie şi Afaceri, Geografie (Turism), tot facultăţi ale Universităţii din Bucureşti.

Facultăţi cu cinci candidaţi pe loc

Cele mai căutate facultăţi care organizează examen de admitere au şi câte cinci candidaţi pe loc. În topul preferinţelor absolvenţilor de liceu sunt facultăţile de Geografie, Administraţie şi Afaceri, Jurnalism şi Limbi Străine de la Universitatea din Bucureşti, sau facultăţile Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“.

De asemenea, Universitatea Politehnică din Bucureşti, unde examenele încep astăzi, este la mare căutare, dar şi Academia de Studii Economice (ASE), unde s-au înscris peste 3.300 de candidaţi pe aproximativ 2.600 de locuri la buget, mai puţini însă ca anul trecut, pentru că aici din această vară s-au reintrodus examenele de admitere. Candidaţii de la ASE vor susţine probele miercuri şi joi (24 şi 25 iulie), în două serii.

La UMF „Carol Davila“ s-au înscris peste 4.300 de candidaţi pe cele 850 de locuri. Candidaţii vor susţine un test- grilă timp de două ore cu întrebări din materia de biologie, fizică şi chimie, studiate în liceu. Proba se va susţine miercuri, 24 iulie.

Noile specializări oferite de universităţi

Universităţile de stat din România au introdus mai multe specializări noi pentru anul universitar 2013-2014, însă în afară de cursurile de nişă în limbi străine, cele mai multe nu au corespondent pe piaţa muncii, susţin specialiştii.

Universitatea din Bucureşti are trei specializări noi pentru candidaţii care dau admiterea în acestă vară. Facultatea de Geografie, de exemplu, oferă, de la toamnă, o specializare dublă: Geografie într-o limbă străină.

„Este dedicată, spre exemplu, celor care vor să devină profesori de gimnaziu şi care au o şansă mai mare să-şi facă o normă didactică din orele de geografie şi cele de engleză. De asemenea, cu această diplomă se poate preda şi geografia în engleză la un liceu cu profil bilingv“, a explicat pentru „Adevărul“ rectorul Universităţii din Bucureşti, prof. dr. Mircea Dumitru.

Acesta a adăugat că, pentru a le facilita accesul pe piaţa muncii, universitatea a organizat, împreună cu anumite firme, aşa-numitele „cursuri transversale“, în cadrul cărora îi pregătesc pe studenţi pentru viitoarele lor joburi, în domeniile pe care
le-au ales.

Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti oferă nouă specializări noi la studiile de licenţă, noutatea pentru cele mai multe fiind predarea în limba engleză. La Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, a apărut specializarea Informatică economică, în limba engleză, iar la Facultatea de Comerţ, studenţii pot studia în limba engleză „Administrarea afacerilor în comerţ, turism, servicii, merceologie şi managementul calităţii“.

Noile specializări din facultăţi, praf în ochii tinerilor

Când vine vorba de aprecierea ofertei educaţionale din România, cei mai mulţi recruiteri sunt reticenţi în a acorda un calificativ, dar folosesc foarte des termeni precum „dezaliniere“, „occident“ şi „orientare“.

Aceştia sunt de părere că oferta educaţională românească este complet dezaliniată cerinţelor de pe piaţa muncii din România. Cele mai multe specializări noi, spun specialiştii, sunt complet străine de cerinţele de muncă şi nu le oferă absolvenţilor perspective pe piaţa muncii.

În Occident, angajatorii susţin mediul academic

Mădălina Bălan, partener manager la compania de recrutare şi consultanţă „Hart“, spune că cei mai mulţi dintre recruiteri s-au resemnat deja cu gândul că în momentul în care selectează un proaspăt absolvent pentru un job sau pentru un internship, acesta trebuie tratat ca un începător cu acte în regulă. Însă, susţine Bălan, lucrurile stau diferit în cazul facultăţilor din Occident.

În primul rând, pentru că angajatorii privaţi şi mediul academic au un dialog real şi consecvent. Întotdeauna universităţile ştiu ce specialişti se caută pe piaţa muncii, iar angajatorii la rândul lor susţin mediul academic pentru a forma specialiştii de care au nevoie.

Deşi dezaprobă oferta educaţională românească, recruiterul Mădălina Bălan aplaudă universităţile care au hotărât să lanseze diferite programe de studiu în limba engleză.

„În general, cunoaşterea cât mai multor limbi străine este de bun augur, având în vedere că cele mai multe joburi pentru tineri sunt disponibile în multinaţionale care oferă servicii în cunoaşterea unei limbi străine este necesară. Aici se absorb mii de tineri“, spune Mădălina Bălan.

Ariel Ungureanu, specialist în Resurse Umane, aduce în discuţie un element nou în ceea ce priveşte integrarea cu succes a tinerilor pe piaţa muncii după ce ies de pe băncile facultăţii: acesta spune că, fără pasiune, nicio specializare nu îi va putea fi de folos vreunui absolvent. În plus, specialistul este de părere că în următorii ani toate programele de studiu vor fi în limbi străine, pentru a se adapta unei pieţe internaţionalizate deja.