Acuzele lui Dragnea la adresa Vioricăi Dăncilă, privind fraudarea banilor UE. Ce „dovezi“ invocă fostul şef al PSD în sesizarea Curţii de Justiţie a UE

În cererea de sesizarea a Curţii de Justiţie a UE (CJUE), Liviu Dragnea susţine că Viorica Dăncilă, succesoarea sa la şefia partidului, nu ar fi declarat corect salariul pe care i-l plătea în perioada când a fost europarlamentar asistentei sale locale, ceea ce ar putea fi o fraudare a banilor UE.

Dragnea susţine că Dăncilă „nu a declarat salariul real al angajatului asistent local (a declarat exclusiv salariul minim pe economie), astfel încât la bugetul naţional nu au ajuns în intervalul februarie 2017 - ianuarie 2018, dar nici până în prezent impozitele calculate la salariul real virat de Parlamentul European”, conform hotnews.ro.

Asistenta locală la care se referă este Adriana Botorogeanu, una dintre angajatele de la DGPASC Teleorman, din dosarul în care fostul şef al PSD a fost condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare. Botorogeanu a fost condamnată şi ea la doi ani cu suspendare. 

Cererea de sesizarea a CJUE are legătură cu dosarul de la Curtea de Apel Bucureşti în care Dragnea contestă noua conducere PSD, stabilită la Congres. În documentul consultat de HotNews.ro, Dragnea nu precizează numele lui Dăncilă şi Botorogeanu, însă acestea sunt uşor de identificat, de vreme ce în cazul celei dintâi vorbeşte despre perioadele în care a fost europarlamentar şi apoi momentul în care Congresul a ales-o preşedinte PSD, iar în cazul celei de a doua spune „salariata din dosarul subsemnatului”.

Întrebările la care Dragnea cere răspuns:

„În referire la activitatea deputatului din PE care pe de o parte, în prezenta cauză 20322/3/2019 deputatul din PE a solicitat Tribunalului Bucureşti în 3 iulie 2019 să i se valideze calitatea de preşedinte al partidului politic, pe de altă parte pe perioada exercitării mandatului de deputat ( iulie 2014-ianuarie 2018) în privinţa asistentului său local nu a procedat în conformitate cu normele de aplicare ale statutului deputaţilor din PE în sensul că nu a cheltuit banii viraţi din bugetul Uniunii conform normelor de aplicare şi în acest sens nu a declarat corect în ţară salariile reale ale asistenţilor locali pentru care era obligată să plătească corect contribuţiile în numele salariatului asistentului local la bugetul naţional,

Se încadrează sau nu în categoria de sancţiune civilă (astfel cum este reglementată în articolul 68 din normele de aplicare ale statutului deputaţilor în PE) cu obligaţia deputatului de a restitui toate sumele ce i-au fost alocate pe durata mandatului(iulie 2014-ianuarie 2018),

Se încadrează sau nu în categoria de sancţiune de natura fraudei, act ilegal care să aducă atingere intereselor financiare atât naţionale cât şi unionale?”

Liviu Dragnea vrea sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în dosarul de la Curtea de Apel Bucureşti în care contestă noua conducere PSD, stabilită la Congres. Fostul lider PSD a depus la instanţă mai multe cereri, între care şi cea privind CJUE, următorul termen fiind în 31 octombrie.

Dragnea a formulat apel la decizia Tribunalului Bucureşti prin care a respins, în data de 9 august, cererea de intervenţie depusă de fostul lider al partidului referitoare la deciziile de la Congresul PSD, confirmând astfel noua conducere social democrată. Astfel, apelul a fost formulat la Curtea de Apel Bucureşti, iar dosarul are drept obiect „partide politice modificări acte constitutive - statut - organe de conducere”.

În sesizarea depusă la fond, fostul lider invoca chiar dizolvarea formaţiunii.

Concret, Tribunalul Bucureşti a admis cererea PSD, au încuviinţat modificările de statut şi au respins toate cererile de intervenţie, printre acestea numărându-se şi cea a fostului lider PSD Liviu Dragnea. Surse judiciare au declarat pentru Mediafax, că fostul lider PSD Liviu Dragnea a susţinut, în cererea de intervenţie depusă la Tribunalul Bucureşti prin intermediul avocaţilor săi, că având în vedere că prin decizia sa de condamnare la 3 ani şi 6 luni de închisoare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat şi că Adriana Botorogeanu şi Anisa Stoica, cele două angajate ale Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) Teleorman, au comis fraudă lucrând de fapt la PSD Teleorman, sunt create premisele care duc la concluzia că organizaţia de partid PSD Teleorman trebuie dizolvată, dizolvarea constituind modificare de statut, modificare care trebuie astfel comunicată Tribunalului Bucureşti.

Cealaltă situaţie juridică care a fost invocată de liderul PSD în sesizare este cea potrivit căreia, dacă PSD nu a procedat la dizolvarea filialei de Teleorman şi pe 29 iunie 2019 au participat la Congres inclusiv membri ai filialei PSD Teleorman care au votat modificările de statut, formaţiunea politică se regăseşte în ipoteza juridică în care conduita "PSD Central echivalează cu însuşirea actului ilegal comis de organizaţia PSD Teleorman" între 7 iulie 2006 şi 18 decembrie 2012, "ceea ce duce chiar la dizolvarea partidului politic PSD însuşi”, au explicat sursele citate, la acel moment.

Liviu Dragnea este încarcerat în Penitenciarul Rahova, începând cu 27 mai, unde ispăşeşte o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman.