Achitări pe linie într-un dosar de crimă organizată. Peste 1,2 milioane de lei, irosiți pe interceptări anulate de instanță
0Patronul unei rețele de farmacii din Vrancea și fosta soție a unui lider al lumii interlope din Brăila au fost exonerați de orice răspundere într-un dosar în care erau acuzați de implicare într-o rețea infracțională în domeniul asigurărilor de sănătate.
Curtea de Apel Galați a pronunțat în 23 februarie verdictul final în dosarul ce i-a avut ca protagoniști principali pe Mircea Harca, patronul unui lanț de farmacii din Vrancea, și pe Liliana Valentina Ștefan (fostă Sgîrcitu), fost soție a liderului interlop din Brăila, Titi Sgîrcitu.
Cei doi au fost acuzați de trafic de influență, instigare la comiterea infracțiunii de fals intelectual șu cumpărare de influență.
La finalul procesului, judecătorii instanței superioare au concluzionat că „din probele administrate în cauză şi anume declaraţiile martorilor audiaţi cursul cercetării judecătoreşti, documentele depuse de inculpaţi la dosar, documentele aflate în dosarul de urmărire penală, în volumul XI, în volumul IX, singurele documente neexcluse ca mijloace de probă în cauză, precum şi declaraţiile inculpaţilor, nu rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracțiunile pentru care au fost trimişi în judecată.”
Curtea de Apel Galați a considerat că Mircea Harca ar fi trebuit să răspundă penal pentru comiterea a două infracțiuni de fals intelectual, însă acesta nu mai poate fi condamnat pentru că a intervenit prescripția răspunderii penale.
Interceptările SRI, anulate ca ilegale
În timpul procesului, cele două persoane amintite anterior, dar și altele față de care s-a dispus disjungerea dosarului, au susținut că actele de urmărire penală ar fi fost efectuate de către alte organe decât cele judiciare, respectiv s-au efectuat interceptări şi supravegheri tehnice de către SRI.
În acest fel s-ar fi încălcat dispozițiile Curții Constituționale care au sancționat activitățile judiciare efectuate cu încălcarea normelor de procedură. Mai mult, persoanele puse sub acuzare au susținut că SRI nu a folosit doar suportul tehnic, ci s-a implicat efectiv în activitatea de urmărire penală, culegând date pe care ulterior procurorul le-a folosit în stabilirea acuzațiilor din acest dosar.
În final, instanța de judecată a dispus excluderea tuturor probelor obținute pe baza autorizațiilor de supraveghere a căror nulitate se constatate inițial printr-o încheiere definitivă.
1,2 milioane de lei din bani publici aruncați pe apa Sâmbetei
Statul român a cheltuit în acest dosar 1,2 milioane de lei, bani folosiți pentru interceptarea convorbirilor dintre inculpații din dosar, care nu au mai putut fi folosite ulterior în proces.
Ancheta Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a început încă din 2012 și a vizat destructurarea unei grupări înfiinţate de un personaj al lumii interlope din Brăila, pe nume Titi Sgârcitu, formată din farmacişti, medici de familie sau medici oncologi, funcţionari de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului.
Procurorii DIICOT susțin că gruparea ar fi decontat reţete medicale fictive în valoare de 9 milioane de lei. La finalul anchetei mai multe persoane au fost trimise în judecată, dar una dintre probele de rezistenţă ale dosarului, fiind vorba de interceptările telefonice efectuate de SRI, au fost anulate pe motiv că au fost realizate ilegal.