Accidentul aviatic din Munţii Apuseni, clasat de procurori
0Procurorii militari din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au clasat dosarul accidentului aviatic din Apuseni, în urma căruia au murit studenta Aura Ion şi pilotul Adrian Iovan.
Ancheta a vizat modul de intervenţie al militarilor din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă ale judeţelor Cluj, Alba, Mureş şi Bihor, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, inspectoratelor de jandarmi ale judeţelor Cluj şi Alba, Ministerului Apărării Naţionale, inclusiv a ministrului de resort, a lucrătorilor din inspectoratele de poliţie ale judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a lucrătorilor din structura de conducere a Ministerului Afacerilor Interne.
Anchetatorii au stabilit că militarii nu se fac vinovaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, acţiunile sau inacţiunile acestora neinterpunându-se în lanţul cauzal care a determinat decesul victimelor, nefiind întrunite elementele de tipicitate ale acestor infracţiuni.
Totodată, a fost dispusă clasarea cauzei sşi pentru infracţiunea de neglijenţă în serviciu, întrucât în activitatea militarilor nu ar fi existat încălcări ale îndatoririlor de serviciu.
Totodată, procurorii militari au dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare către Secţia de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la cei doi membri ai echipajului de zbor de pe aeronava tip BN - 2A-27, atât în faza de pregătire a zborului, cât şi în faza de zbor, activitatea de dirijare şi control a zborului RFT 111 de către controlorii de trafic aerian de la ACC Bucureşti – ROMATSA, activitatea lucrătorilor ROMATSA, a membrilor Comitetului Ministerial condus de ministrul Transporturilor şi a lucrătorilor Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă de la acelaşi minister, în legătură cu modul de gestionare a acţiunilor de localizare/determinare a zonei de căutare şi salvare a victimelor accidentului aviatic, după prăbuşirea aeronavei.
4 ani de anchete
Accidentul aviatic din Munţii Apuseni a avut loc pe 10 ianuarie 2o14, când un avion YR-BNP care executa o cursă umanitară, a aterizat forţat într-o zonă împădurită, la o altitudine de circa 1600 metri. Avionul era pilotat de Adrian Iovan, iar Răzvan Petrescu era copilot. Aeronava transporta o echipă de cinci cadre medicale de la Bucureşti la Oradea.
În accident au murit pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. Totodată, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sfânta Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.
Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.
În octombrie 2015, reprezentanţii Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) au anunţat concluziile anchetei tehnice, potrvit cărora decizia eronată a comandantului Adrian Iovan de a decola cu masa peste limita maximă admisă şi poziţia centrului de greutate în afara limitelor calculate şi impuse de producător reprezintă una din cauzele favorizante ale accidentului aviatic din Apuseni.
În acest dosar, procurorii au decis începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu, dar şi pentru neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.
Procurorii anunţau că în primul an de anchetă au fost audiate peste 400 de persoane, în principal angajaţi ai unor instituţii ale statului, cu atribuţii de intervenţie în astfel de situaţii, solicitându-se documente de la peste 40 de instituţii ale statului. De atunci, audieri s-au mai făcut în 2016, la solicitarea părţilor din dosar.