UPDATE Cum sunt discriminaţi studenţii români şi bulgari din Marea Britanie

Studenţii români şi bulgari care urmează cursuri în învăţământul superior din Marea Britanie sunt discriminaţi de legislaţia britanică, ce prevede extinderea restricţiilor privind piaţa forţei de muncă, până la 31 decembrie 2013. Astfel, ei s-au trezit în faţa unei alegeri dificile: să-şi continue studiile din banii părinţilor sau să se întoarcă acasă. Măsura a fost aspru criticată de avocatul serviciului UE "Europa ta - Consiliere".

UPDATE: Galina Kostadinova, avocat al serviciului UE "Europa ta - Consiliere", condamnă restricţiile legate de angajare aplicate de Marea Britanie în cazul studenţilor români şi bulgari, motivând că măsura este ilegală din punct de vedere al dreptului european, potrivit unui editorial publicat pe EurActiv.com.

Kostadinova explică faptul că unul dintre principiile fundamentale ale integrării în Uniunea Europeană (UE) este dreptul la liberă circulaţie, reiterat prin decizia Curţii Europene de Justiţie (Cazul C-15/11) cu privire la restricţiile impuse românilor şi bulgarilor de către Austria.

2013, Anul European al Cetăţenilor

Avocatul bulgar susţine că petiţiile pentru modificarea legislaţiei nu sunt suficiente şi că, mai ales în contextul în care Bruxelles-ul a decis ca anul 2013 să fie Anul European al Cetăţenilor, românii şi bulgarii ar trebui să ceară Marii Britanii respectarea îndatoririlor legale ale unei pieţe unice europene.

Reprezentanta serviciului european de consiliere a explicat că inclusiv studenţii străini, care nu fac parte din UE, au dreptul de a lucra part-time pe durata studiilor şi cu normă întreagă în vacanţă, măsură care s-a aplicat şi în cazul studenţilor români şi bulgari până la aderare, în 2007.

Ulterior, din 2007, studenţii din cele două ţări s-au confruntat cu restricţii dure în ceea ce priveşte dreptul la muncă. 

Astfel, românii şi bulgarii trebuie să obţină un "certificat galben" (Yellow Card), emis de Autorităţile Britanice de Frontieră (UKBA), care confirmă dreptul de a lucra part-time, iar procesul de obţinere al acestui document poate dura până la 10 luni şi presupune reţinerea buletinului sau paşaportului, deci restricţionează, în plus, posibilitatea de a reveni în ţară. 

Totodată Cardul European de Asigurări Sociale de Sănătate (European Health Insurance Card) nu este valabil în cazul românilor şi al bulgarilor, fiind nevoie de o asigurare privată obţinută în Marea Britanie şi de dovada unui cont bancar în Marea Britanie sau existenţa unui sponsor.

În Tratatul de Aderare la UE din 2007 este stipulat că Marea Britanie are dreptul de a restricţiona accesul la piaţa muncii pentru cetăţenii din Bulgaria şi Rămânia pe o perioadă de până la şapte ani, restricţii care expiră la 1 ianuarie 2014.

Povestea unei jurnaliste românce în Marea Britanie, în ”The Independent”

Mădălina Ciobanu studiază cursurile de Jurnalism şi Relaţii Publice la University of the West of England din Bristol (UWE) şi este autoarea unui articol din publicaţia britanică „The Independent“, în care îşi exprimă dezacordul faţă de acest sistem.

Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede că cetăţenii din UE au dreptul să lucreze într-o ţară, fără a avea nevoie de un permis de muncă. Cu toate acestea, ţările membre UE au dreptul legal de a prelungi restricţiile de muncă pentru România şi Bulgaria, dacă măsura este considerată oportună din punct de vedere economic. În afară de Marea Britanie, cele două ţări se confruntă cu astfel de restricţii şi din partea altor state ale UE.

România şi Bulgaria se numără printre primele zece ţări membre ale UE din care provin studenţii care urmează cursuri în învăţământul superior din Marea Britanie, cu 4.625, respectiv 4.615 studenţi în anul universitar 2010-2011, potrivit Consiliului britanic pentru Studenţi Străini.

Cel mai probabil, numărul studenţilor va creşte, situaţia fiind alarmantă în contextul în care ei se bazează pe posibilitatea de a lucra pentru a-şi finanţa studiile.

Potrivit Romania-Insider.com, în februarie 2012 salariul mediu lunar net din România a fost de aproximativ 340 euro (275 lire sterline), iar cel din Bulgaria de 360 de euro (292 lire sterline). Astfel, este aproape imperios pentru studenţi să poată obţine un loc de muncă în termen de cel mult trei luni de la sosirea lor în Marea Britanie, pentru a-şi finanţa un buget mediu necesar de 400 de lire sterline pe lună. Din păcate, mulţi trebuie să-şi abandoneze visele şi să se întoarcă acasă, scrie Mădălina Ciobanu pentru în „The Independent“.

„Certificatul de înregistrare'“ sau „cardul galben“ le permite studenţilor să închirieze locuinţe în Marea Britanie. Ei trebuie să completeze un formular de 15 pagini, în care să-şi dovedească identitatea şi faptul că au unde să locuiască, deţin un cont în bancă, sunt sponsorizaţi şi o declaraţie în care afirmă că nu vor deveni o povară pentru statul britanic. De curând, autorităţile au introdus şi obligativitatea deţinerii unei asigurări medicale.

Pe site-ul organismul guvernamental însărcinat cu aprobarea aplicaţiilor se arată că certificatele sunt procesate în termen de şase luni. Dar cum numărul de aplicanţi creşte anual, creşte şi numărul de luni în care studenţii primesc acest card galben. Astel, de multe ori, studenţii aşteaptă şi câte nouă luni.

Procesul a devenit o loterie: cei norocoşi sau suficient de insistenţi îşi rezervă întrevederi personale, iar permisul lor de muncă este eliberat în aceeaşi zi.

„Este nedrept că noi nu beneficiem de acelaşi start ca restul Europei. În mod evident, nu putem concura cu studenţii din Europa de Vest, care primesc sume considerabile de bani de la părinţii lor şi chiar de la guvernele lor. Noi nu cerem ca Anglia să ne pună la dispoziţie bani, vrem doar să avem dreptul de a lucra aici, pentru că vrem să urmăm o educaţie“, a declarat Iulia Koşarevska, o studentă bulgară la Jurnalism.

Guvernul britanic are în mod clar dreptul de a impune reguli şi reglementări aşa cum consideră de cuviinţă, pentru a-i proteja pe cetăţenii britanici de un val al imigraţiei extrem de mare provenit din aceste ţări din Europa de Est. Totuşi, studenţii români şi bulgari au performanţe bune în Marea Britanie, chiar şi la universităţi de top, cum ar fi Cambridge sau Oxford, şi mulţi susţin că ei ar trebui să beneficieze deplin de statutul lor de cetăţean european“, conchide Mădălina Ciobanu.