Unii tineri preferă limbile slave
0Studenţii aleg să înveţe ceha, întrucât se îndrăgostesc de Praga, și polona, fiindcă ar fi cea mai europeană dintre limbile slave. Profesorii de limbi slave spun că motivaţiile tinerilor apar şi pe parcursul studiului, dar mai ales când fac cunoştinţă cu vorbitori nativi.
„La opţiuni am pus cehă pentru că mi-a plăcut foarte mult Praga ca oraş şi pentru că masteratul îl voi face în străinătate, pe management hotelier, pentru a avea o varietate de ţări în care să pot lucra. Cehia este foarte bine dezvoltată din punct de vedere. Sper ca în trei ani să pot vorbi fluent", spune Radu Iorgulescu, student în primul an la cehă şi portugheză, la Universitatea din Bucureşti.
Ana-Maria Udrişte, acum studentă, ar vrea să predea limba mai departe: „Sper, ca imediat dupa terminarea facultăţii, dar şi a masterului, să reuşesc să obţin un post de profesor preuniversitar, iar mai apoi de profesor universitar". De la începutul anului universitar şi până acum, „la cehă, am învăţat condiţii elementare de dialog, e un curs de literatură, care implică vocabular", îmi spun studentele din primul an, care au trecut peste un scurt test de traducere la ora de literatură de vineri dimineaţa.
Oportunităţi în diplomaţie
Sorin Paliga, profesor de cehă la Catedra de Limbi Slave, spune că principala motivaţie a tinerilor pentru cehă vine dintr-o „imagine turistică". „Au auzit că Cehia este frumoasă, mai ales Praga. Foarte puţini dintre cei care doresc să studieze ceha vizitaseră anterior ţara sau avuseseră un contact semnificativ cu cehii". Au ales polona pentru că este una dintre limbile slave care folosesc alfabetul latin şi pentru că este mai europeană. Alex, în anul II, a vrut cu orice preţ o limbă slavă: „Fiindcă ştiu alte limbi, voiam altceva. Nivelul nostru de acum este mediu, mi s-a părut ţara cu cea mai mare deschidere europeană. După ce am stat în Polonia o lună, într-o bursă, am venit motivat". Colega lui, Alina, recunoaşte că la început, nu a avut o motivaţie anume. „Am vrut o limbă mai rară, fiindcă se câştigă mai bine. Am fost în vară în Polonia, m-a ajutat mult, şi o să plec în Varşovia patru luni, prin Erasmus".
Cristina Godun, profesor de polonă, spune că diferenţa de câştig între a şti o limbă cunoscută şi una rară este colosală. Au ce să facă cu limba, sunt foarte multe firme mixte româno- polonă, pot lucra ca traducători, în ministere, diplomaţie. Dacă e să compari preţul unei pagini de tradus, între o limbă de largă circulaţie şi poloneza, diferenţa este de 30 de ori mai mare".
Limbile slave studiate
Catedra de Limbi şi Literaturi Slave a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti are o tradiţie de peste 50 de ani. Cuprinde şapte secţii de limbi slave moderne: bulgară, cehă, croată, sârbă, slovacă, polonă, ucraineană.
“Sper ca în trei ani să pot vorbi fluent ceha. Mie mi-a plăcut foarte mult Praga ca oraş."
Radu Iorgulescu student