Unde mai sunt locuri la profesională
0Aproape jumătate din locurile din învăţământul profesional au rămas libere şi pot fi ocupate în a treia etapă de admitere care începe miercuri. Părinţii îşi feresc odraslele de aceste şcoli, pe care le consideră o pedeapsă.
Absolvenţii claselor a VIII-a care vor să înveţe mai repede o meserie, care au intrat la liceu cu o medie care nu îi ajută sau care pur şi simplu vor să câştige bani pe parcursul şcolii mai au o şansă să se înscrie la şcoala profesională.
Practic, miercuri începe a treia şi ultima etapă de admitere la aceste unităţi de învăţământ. În urma celor două etape care s-au desfăşurat până acum, în jur de jumătate din locuri au rămas neocupate. Învăţământul profesional, care a fost reînfiinţat de curând, reprezintă o alternativă bună pentru tinerii care vor să aibă un loc de muncă asigurat, spun oficialii.
Judeţul cu cele mai multe locuri libere este Iaşi, unde, din aproape 2.300 de locuri disponibile la clasele profesionale de trei ani, peste 1.000 au rămas neocupate în urma primelor două etape de admitere. Pe locul al doilea este judeţul Mureş, cu peste 600 de locui neocupate din aproximativ 1.200, urmat de Maramureş, cu 600 de locuri neocupate din 1.200. În Bucureşti s-au ocupat peste 360 de locuri din peste 770.
Din toate locurile ocupate până acum, 40% sunt în domeniul mecanicii, 12% în turism şi alimentaţie şi 8% în industrie textilă şi pielărie. Locurile nu se ocupă atât de bine pe cât ar fi sperat organizatorii claselor profesionale, în primul rând din cauza prejudecăţilor pe care societatea românească le are faţă de şcoala de meserii, a ofertelor care nu sunt atractive pentru elevi şi a reticenţei pe care o au patronatele româneşti, spun specialiştii.
„În mintea părinţilor, învăţământul profesional este second-hand, e privit ca un fel de pedeapsă. De asemenea, şcolile au făcut oferte nu foarte atractive pentru copii. De regulă, liceele fac ofertă la profesională în funcţie de specialiştii pe care îi au angajaţi şi de baza materială pe care o au în dotare, ţinându-se mai puţin cont de cerinţa pieţei“, este de părere directorul Colegiului UCECOM, Gabriel Zorzini. La liceul pe care îl conduce, cererea este foarte mare pentru frizerie-coafură-manichiură-pedichiură, specializări care nu prea sunt organizate la profesională, şi pentru ospătar-bucătar.
La rândul său, expertul în educaţie şi bloggerul adevarul.ro Marian Staş spune că neocuparea a jumătate din locurile de la profesională arată neîncrederea candidaţilor în această schimbare, dar şi că societatea este dominată profund de prejudecăţi privind valoarea autentică a învăţării serioase a unei meserii. „Mulţi tineri şi părinţi sunt încă puternic tributari „sindromului diplomelor de facultate“, care creează iluzia unui statut mai de soi, faţă de o meserie care încă nu e valorizată cum ar trebui să fie.
Şi această prejudecată încă puternic înrădăcinată în mentalul colectiv îşi va găsi antidoturile fireşti, pe măsură ce presiunea pieţei forţei de muncă pentru din ce în ce mai mulţi tineri care să aibă calificări serioase şi onorabile va creşte“, a spus Staş.
Meseriile prezentului
Şcoala profesională promovează meserii de mecanic, de sculer-matriţer, de ospătar, însă dacă ne uităm la meseriile viitorului, specialiştii spun că Informatica este domeniul pe care ar trebui să mizeze tinerii acum şi care va genera cele mai multe joburi noi în 2020. Consilierul pe şcoala profesională din Ministerul Învăţământului, Stelian Fedorca, spune că de fapt, meseriile pentru care se organizează clase profesionale sunt cele de care au nevoie angajatorii peste doi-trei ani, adică nu ne uităm foarte departe în viitor, ci pe nevoile imediate ale pieţei, tinerii putând să se angajeze la 17-18 ani, cu 4-5 ani înaintea colegilor lor care vor intra în câmpul muncii abia după absolvirea facultăţii.