Un profesor de la Oxford contestă validitatea interviurilor la Oxbridge

Seriozitatea interviurilor Oxford, cunoscute pentru întrebările neaşteptate de tipul "De ce are zebra dungi?", a fost contestată de către un membru senior al universităţii, care a cerut eliminarea lor, scrie publicaţia britanică „The Telegraph“.

Tradiţia intervievării candidaţilor de la Cambridge şi Oxford (Oxbridge) ar trebui abandonată, dacă acest lucru nu poate demonstra cât de pregătiţi sunt studenţii, susţine un profesor universitar de la Oxford, relatează jurnaliştii de la ”The Telegraph”.

Profesorul Miles Hewstone a încălcat tradiţia spunând că sistemul de admitere nu garantează neapărat că cei mai buni candidaţi sunt aleşi. Termenul limită pentru depunerea aplicaţiilor pentru universităţile din Marea Britanie este 15 ianuarie.

Criticile cu privire la sistemul tradiţional de interviuri au venit din afara instituţiilor, din partea celor care doresc ca la Cambridge şi Oxford să crească numărul studenţilor mai săraci, educaţi în şcolile de stat. 

Ei susţin că interviurile favorizează candidaţii proveniţi din şcoli particulare, care au fost învăţaţi cum să se descurce cu întrebări de tipul: „Uite un cactus, ce poţi spune despre el?“ sau „Buburuzele sunt roşii. La fel şi căpşunele. De ce?“.

Întrebări care testează ”gândirea flexibilă”

Apărătorii sistemului susţin că întrebările testează capacitatea studentului de a gândi flexibil şi pot da celor cu un trecut mai puţin favorabil şansa de a-şi arăta potenţialul.

Profesorul Hewstone, care este implicat în selectarea candidaţilor, susţine că sistemul utilizat de Biserica Coptă de a alege noul Papă, în care un băiat legat la ochi extrage dintr-un bol numele celui ales, ar putea fi o metodă mai bună de a selecţiona studenţii de la acele două universităţi.

„Comisia unică de admitere la Oxford şi Cambridge se angajează să intervieveze cei mai buni candidaţi. Ar trebui să facem aşa sau ar fi mai simplu să punem numele candidaţilor într-un bol şi să căutăm serviciile unui băiat legat la ochi?“, se întreabă Hewstone.

Profesorul susţine că interviurile ar trebui abandonate dacă nu pot prezice cât de bine se vor descurca studenţii.

„Ar trebui să ne angajăm într-o evaluare ştiinţifică de luare a deciziilor, care să fie atentă la  evaluarea corectă a fiecărei informaţii pe care o folosim. Dacă descoperim că interviurile nu ne îmbunătăţesc luarea deciziilor, ar trebui să renunţăm la ele“, este de părere profesorul.

El citează studii din SUA, care arată că estimarea comisiei de admitere a fost mai puţin favorabilă în timpul interviurilor, precum şi în rezultatele testelor folosite.

Oxford şi Cambridge sunt singurele universităţi din Marea Britanie care intervievează toţi aplicanţii, aproximativ 20.000 de studenţi în fiecare an.

Dacă se va renunţa la interviuri, acest lucru le va da posibilitatea studenţilor să aplice atât la Oxford, cât şi la Cambridge în aceeaşi perioadă. În prezent, studenţii au voie să aplice la doar una dintre cele două universităţi, din cauza logisticii de a aranja interviuri la ambele instituţii pentru a nu dubla  numărul normal de solicitanţi.

„Evaluăm procesul de admitere foarte regulat, pentru a ne sigura că indiferent ce folosim, este folosit corespunzător. Decizia de a selecta pe cineva nu se face în urma unei anumite măsuri, este făcută pe baza unui set de factori“, susţine purtătorul de cuvânt al Universităţii Oxford.

„Interviurile sunt foarte importante pentru a alege oamenii care au aptitudini pentru un anumit domeniu. Oxford şi Cambridge sunt foarte diferite faţă de alte instituţii. De exemplu, nu suntem interesaţi de activităţi extracurriculare, sau de alte lucruri, de care alte instituţii sunt interesate. Nu este util unui îndrumător de istorie sau unui candidat cu aptitudini pentru istorie să aibă o slujbă part-time, iar profesorul lui să creadă că va deveni un viitor politician“, mai adaugă purtătorul de cuvânt de la Oxford.