Un copil român din şapte, agresat pe internet

Cei mai mulţi părinţi nu ştiu nimic despre pericolele la care sunt expuși copiii lor. Potrivit cercetării europene „Riscuri şi siguranţă pe internet“, 14% din copiii români au fost agresaţi online.

„De câteva luni sunt «terorizată» de un băiat de 17 ani. Primesc telefoane şi sms-uri în care sunt ameninţată, înjurată, iar unele au caracter pornografic. Nu ştiu ce să fac şi cum să scap de el. Mama a vorbit cu el la telefon şi i-a spus foarte clar că dacă nu mă lasă în pace va trebui să discute cu părinţii lui, însă a avut o reacţie foarte surprinzătoare şi anume: puţin îi pasă" - aceasta este mărturisirea lui E. de 15 ani pe site-ul Helpline Sigur.Info, portal al organizaţiei Salvaţi Copiii, activ din mai 2009.

Aplicaţia se ocupă cu probleme ce ţin de siguranţa pe internet a copiilor şi adolescenţilor, pe care-i încurajează să-şi povestească cazurile de abuz care li se întâmplă.

Teodora Stoica, responsabilă de Coordonarea Helpline-ului, ne spune că lui E. i-a fost explicat că fapta băiatului este penală şi poate fi pedepsită şi „a fost sfatuită să păstreze orice dovadă care să ateste faptul că este ameninţată sau hărţuită".

Furt de date personale

Pe acelaşi portal, A. s-a plâns că i-au fost furate toate id-urile de pe Yahoo Messenger. „Persoana a început să‑mi uploadeze pozele pe site-uri rău famate, porno şi nu mai ştiu pe unde. A făcut tot felul de falsuri cu pozele mele şi a început să trimită la toţi prietenii mei din listă". Adolescenta a fost sfătuită să păstreze orice dovadă a ameninţărilor pentru a putea înainta o plângere către Poliţie.

Potrivit studiului european „EU Kids Online. Riscuri şi siguranţă pe internet", 14% dintre copiii români (adică unul din şapte) intervievaţi au fost agresaţi online. Mai grav este că 77% din părinţii acestor copii nu ştiu absolut nimic despre aceste forme de agresiune.

48% dintre copiii români au conexiune la Internet în camera personală. De obicei, copiii încep să stea pe „net" de la 10 ani, iar vârsta este în continuă scădere. Frecventarea internetului este, şi ea, impresionantă: aproape trei sferturi dintre copiii români navighează în fiecare zi. Cât priveşte reţelele sociale ca Facebook şi Hi5, 44% dintre copiii utilizatori au profil public, cu informaţii detaliate despre ei ca adresă şi număr de telefon.

Liber pe reţele sociale

Teodora Stoica, de la Salvaţi Copiii, spune că principala problemă cu care se confruntă copiii, conform statisticilor organizaţiei, este cyberbullyingul sau hărţuirea cibernetică.

„Furtul de date personale: poză, număr de telefon sau adresă de e-mail este o altă problemă întâlnită des. Majoritatea copiilor şi adolescenţilor nu acordă o mare atenţie postării de informaţii personale pe reţelele sociale, pentru că nu-şi dau seama de importanţa securizării profilelor".

Sonia Livingstone este profesoară la celebra universitate London School of Economics din Marea Britanie, şi unul dintre autorii raportului. Ea spune că cifrele arată că internetul este o parte centrală a vieţii copiilor din Europa, ceea ce nu este neapărat un lucru rău.

„Îl folosesc pentru o varietate de lucruri care sunt adesea benefice, cum ar fi teme pentru şcoală, jocuri, video-uri şi mesagerie instant. Chiar dacă este îngrijorător că unii copii au fost supăraţi de lucruri pe care le-au întâlnit online, e important să punem acest fapt în balanţă cu beneficiile şi să înţelegem că riscul nu duce întotdeauna la rău efectiv", spune profesoara britanică.

Prietenii pe net

România se află pe locul al VII-lea în Europa, în ceea ce priveşte contactarea unor noi persoane în mediul online de către copii, cu o rată de 32%. Cel puţin unu din zece părinţi ai acestor copii este conştientizează acest aspect, potrivit studiului EU Kids Online.