Ţintă: mai puţine mame minore
0Statisticile internaţionale arată că predarea timpurie a noţiunilor de educaţie sexuală reduce numărul fetelor care devin mame din băncile şcolii. În România, materia „Educaţie sexuală“ încă nu există.
Liceenii din Boston (Massachusetts, SUA) vor primi prezervative la şcoală, ca parte a unui program educativ. Potrivit prestigiosului jurnal american „The New York Times“, decizia a fost luată săptămâna trecută de un aşa-numit „Comitet şcolar“ local din care fac parte reprezentanţi ai părinţilor şi ai profesorilor şi va fi pusă în aplicare din următorul an şcolar.
Noua decizie le va permite elevilor să obţină prezervative, dar şi consiliere, din partea cabinetelor medicale aflate în instituţii. Excepţia ar fi ca părintele unui elev încă minor să opteze ca acest lucru sa nu se întâmple. În orice caz, „Educaţia sexuală“ va deveni, potrivit hotărârii acestui comitet, materie obligatorie la şcoală, ca parte a „Educaţiei pentru Sănătate“, stabilită la nivel federal.
Este pentru prima dată când se generalizează o politică publică pusă în aplicare mai întâi ca program-pilot în doar câteva şcoli din metropola americană încă de la mijlocul anilor ’90. De mulţi ani, numărul fetelor care au copii în adolescenţă, în Statele Unite, a stagnat la câteva sute de mii. În 2011, de pildă, anul din care au fost centralizate cele mai recente date, 329.797 de copii au fost născuţi de fete cu vârste curpinse între 15 şi 19 ani, ponderea naşterilor fiind de 31,3 la mie pentru fetele cuprinse în această grupă de vârstă.
CUM (NU) SE VORBESTE DESPRE SEX
Spre comparaţie, numărul total al fetelor care devin mame de la vârste fragede, în România, este de aproximativ 30.000 pe an. Poate părea puţin faţă de ce se întâmplă în peste Ocean. În procente însă, cifra de la noi e, de fapt, mai mare decât cea din SUA: 43 la mie, cea mai ridicată pondere din toată Uniunea Europeană. De vină este, spun experţii în educaţie, tocmai absenţa orelor de „Educaţie sexuală“ din orarul obligatoriu al elevilor. „Educaţia sexuală“ nici nu există ca atare în şcolile româneşti. Programa autohtonă prevede o aşa-numită „arie curriculară“ ce vizează „Sănătatea reproducerii şi valorile familiei“.
Programul nu stabileşte ce profesor ar trebui să discute cu elevii pe tema „accidentelor“ ce pot apărea în urma unui contact sexual. Elevii primesc unele elemente de anatomie la nivelul gimnaziului, iar în liceu, sarcina unor discuţii pe teme delicate e lăsată fie în seama profesorului de biologie, fie pentru orele de dirigenţie, dacă dirigintele e mai curajos.
Statisticile Ministerului arată că aproximativ 9.000 de profesori au fost formaţi pentru a face acest tip de educaţie, dar nimeni nu urmăreşte cât de deschise ori de aplicate sunt discuţiile cu tinerii. În orice caz, Ministerul îi încurajează pe profesorii care se simt nesiguri să invite medici în clase pentru explicaţiile necesare.
În Europa, alegerea de a deveni mamă se face tot mai târziu. Cifrele Eurostat (Institutul de Statistică al Uniunii Europene) arată că vârsta medie a femeilor care au dat pentru prima dată naştere unui copil, anul trecut, era în jurul a 30 de ani.
În statele situate în vestul continentului, educaţia sexuală porneşte de asemenea mult mai devreme decât la noi. Marea Britanie şi Portugalia sunt statele cu programele cele mai dezinhibate din UE, cu primele noţiuni predate încă de la 5 ani, în timp ce în Franţa, Germania şi Belgia, startul e dat din clasele primare. În 2011, potrivit Eurostat, Germania a înregistrat 16.606 naşteri la fete de 15-19 ani, Franţa – 20.607, iar Marea Britanie – 34.726, fiecare dintre cele trei ţări având populaţii de câteva ori mai mari decât cea a României.
Acest articol a fost publicat în „Weekend Adevărul“.