Studiu: 98% dintre elevi se duc cu scârbă la şcoală. Ce motive determină această situaţie
098 de elevi din 100 simt anxietate, indiferenţă şi resentimente faţă de şcoală şi doar 2 din 100 merg cu drag la şcoală. În acelaşi timp unul din patru dascăli suferă de anxietate, iar 15% dintre aceştia resimt o stare de epuizare psihică. Ei se simt epuizaţi şi demotivaţi în a lucra cu elevii.
Cel puţin, asta spune un studiu internaţional realizat recent cu elevi şi profesori. „Ce ne iese nouă din studiu până acum este că într-adevăr sursa majoră de stres în viaţa unui şcolar este şcoala! Peste 70% dintre elevi spun „stres mult ”şi „foarte mult” măcar dintr-una din zone: ori prea mult de învăţat, ori profesori abuzivi sau lipsiţi de respect. (…) Asta e o relaţie asimetrică. Cel care dă tonul în clasa e profesorul care nu trebuie să fie cinic şi scârbit. S-au mai constatat astfel de efecte şi în alte ţări, dar nu atât de mult ca la noi” a precizat profesorul Dragoş Iliescu, expert din cadrul studiului
Potrivit raportului, stresul elevilor apare din cauza solicitărilor şi cerinţelor exagerate ale şcolii. Nu e suficient să fie observate doar solicitările care vin înspre copil, ci şi capacitatea elevilor de a face faţă cerinţelor, spun dascălii şi psihologii. Dacă acest stres zilnic este ignorat o perioadă mai lungă de timp, copiii se pot îmbolnăvi de anxietate, oboseala cronică, lipsă de motivaţie şi chiar refuzul de a merge la şcoală, atrag atenţia psihologii.
„În clasele primare, elevii sunt mai entuziasmaţi, se vede autoritatea adultului (mai ales a părinţilor), care se estompează însă în timp, atunci când ei cresc, li se cristalizează personalitatea şi devin independenţi. Ei constată că ceea ce învaţă zi de zi la şcoală nu îi ajută în niciun caz în problemele cu care se confruntă acasă, la joacă, în hobby-urile lor, în discuţiile cu părinţii. Chiar şi elevii care par interesaţi să înveţe, doar par aşa, pentru că sunt nevoiţi să ia note mari, nu pentru că ar îndrăgi materia respectivă. E o frică, e presiunea unui examen şi ei învaţă pentru că nu au de ales”, susţine profesorul de Matematică, Sorin Borodi.
Profesorii spun că an de an constată aceeaşi situaţie: la multe materii, copiii învaţă de nevoie, nu cu drag. „După anii 1990, Ministerul Educaţiei s-a tot lăudat că materiile cum ar fi Istoria, Geografia şi Biologia vor fi scoase din zona materiilor unde este necesară în special memorarea, dar lucrul asta încă nu s-a reuşit. Nu puterea de sinteză, ci capacitatea de memorare a elevilor ar trebui să conteze. În prezent, nu se măsoară capacitatea de aplicare a ceea ce învaţă elevii la şcoală ci posibilitatea redării „după reţetă” a cunoştinţelor acumulate, ceea ce nu le e de niciun folos în viaţă”, adaugă Borodi.
Profesorii „galopează” prin materie, elevii rămân în haos
Multe materii nu reprezintă interes pentru elevi. Spre exemplu, la Matematică, în clasa a IX-a se predau vectorii. Profesorii şi elevii recunosc că e o lecţie grea. „Este total neatractiv şi parcă anti-pedagogic, să îi pui pe copii să înveţe vectori atât de devreme. Studiul vectorilor reuşeşte doar să îi îndepărteze pe elevi de Matematică. În ceea ce priveşte restul materiei, profesorii sunt nevoiţi să galopeze prin materie iar asta e total nesănătos, nu există deloc timp pentru fixarea cunoştiinţelor”, atrage atenţia Borodi.
Şi când materia nu este una încărcată, dezinteresul elevilor continuă totuşi să reside. „Eu predau la o şcoală din rural, în Braşov. Deşi e o materie uşoară şi eu nu îi stresez şi le dau doar teme opţionale, elevii sunt foarte dezinteresaţi. Se vede că elevii nu sunt fericiţi la şcoală”, spune şi profesoara de Educaţie Socială, Monica Puşcaş, de la o şcoală din Braşov.
Dascălii admit faptul că şcoala îi oboseşte şi pe ei. Au prea multe de făcut şi prea puţin timp. „Dau exemplu situaţia mea. În afară de faptul că la simularea Evaluarii Naţionale a trebuit să corectez lucrări, dimineaţa eram la supravegheat examenele, iar apoi, la cursuri. Nu ai cum să dai randament, doar eşti om. Haosul din legislaţia pe Educaţie, faptul că profesorii nu ştiu de multe ori lucruri clare îi dezorientează şi asta, în mod indirect, îi confuzează şi pe copii”, explică Borodi.
Profesorii au nevoie să li se acorde un grad mai mare de independenţă, cred dascălii. „Au nevoie să fie lăsaţi să îşi facă treaba cum cred ei mai bine. Factorul uman e tare neglijat”, consideră Borodi.