Se trezesc cu noaptea-n cap ca să scape de viaţa grea
0Mulţi elevi de la Colegiul Tehnic de Arte şi Meserii din Craiova îşi încep ziua înainte de ora 4.00. Dorm puţin şi se trezesc cu grija să nu piardă primul mijloc de transport spre oraş, ca nu cumva să întârzie la ore şi să acumuleze absenţe.
Locuiesc la zeci de kilometri de Craiova şi zilnic fac naveta între comuna natală şi oraş. Provin din familii cu venituri mici, care nu-şi permit să suporte cheltuielile cu un loc în cămin sau la gazdă. Marian Paraschiv este elev în clasa a X-a la Colegiul Tehnic de Arte şi Meserii „Constantin Brâncuşi", unul dintre cei mai serioşi, după cum o spun colegii, dar şi profesorii lui. „După el îţi potriveşti ceasul dimineaţa", glumeşte Mihai Stan, consilier pe proiecte şi programe educative. Marian locuieşte în comuna Murgaşi, judeţul Dolj, iar la şcoală ajunge primul, în jur de 6.30.
„Învăţ ca să am o situaţie materială mai bună"
Mărturiseşte că s-a obişnuit cu trezitul cu noaptea în cap şi este convins că orice elev care vrea să ajungă cineva ar face la fel. În fiecare zi coboară din pat la 3.30, iar o oră mai târziu urcă în microbuz. Ajunge în autogară la Craiova după vreo 50 de minute, şi poposeşte acolo mai bine de o jumătate de o oră, pentru ca apoi să plece spre colegiu.
Când totuşi nu se trezeşte la timp, apelează la varianta „ia-mă nene", la marginea şoselei. „Asta este. Nu am ce face şi nu mă plâng. Oricum, nu aş renunţa la şcoală, pentru că aici învăţ şi cred că situaţia mea materială va fi mai bună mai târziu". În situaţia lui Marian sunt şi alţi elevi. Unii vin de la Robăneşti, Coşoveni, Işalniţa, Pieleşti, din Filiaşi, alţii din judeţele Gorj şi Olt. Daniel Mirea, din clasa a X-a C, care învaţă turism şi alimentaţie publică, asemenea lui Marian, recunoaşte că atunci când iese pe uşa casei „taie întunericul cu cuţitul", iar când soseşte în Gara Craiova tot beznă este. Îi trece de urât repede, căci îi întâlneşte acolo pe colegii de liceu, şi ei porniţi la drum cu ochii cârpiţi de somn. „Dacă nu aş face aşa, aş întârzia, pentru că altă maşină cu care să plec nu este", spune elevul. În aceeaşi clasă cu el este şi Daiana Năstase, care face naveta cu trenul.
Modele chiar pentru profesorii lor
Marian, Mihaela, Mădălina, Valentina, Daniel, Daiana, Carmina, Alexandru şi Daniel sunt consideraţi de profesorii lor printre cei mai buni elevi ai colegiului. Toţi învaţă bine, sunt educaţi şi motivaţi de situaţia grea în care se află. „Când avem proiecte de pus pe picioare, tot la ei apelăm. Sunt de admirat. După mine, ei sunt inginerii, doctorii, profesorii, ecologiştii de mâine", mai spune profesorul Stan. Toţi elevii navetişti se ţin de şcoală şi niciunuia nu îi trece prin cap să renunţe la educaţie. Dimpotrivă, îşi doresc cu înverşunare un trai mai bun, la oraş, şi sunt convinşi că îl vor obţine doar dacă vor învăţa. Spre deosebire de colegii cărora nu le lipseşte nimic, dar fac absenţe cu zecile, ei trebuie să pună osul la muncă şi acasă, în gospodărie. „Când ai doar un părinte sau pe unul plecat în străinătate, cum a fost la mine cu mama, este foarte greu. Eu cu sora mea trebuia să avem singure grijă de noi", se confesează Carmina Cotoi, şefa clasei a X-a C.
Elevi cu participări la concursuri şi olimpiade
Fie că sunt într-a X-a sau deja în an terminal şi au de învăţat pentru Bacalaureat, toţi au ambiţia de a intra în competiţii la concursuri precum „Năstăsescu" sau la olimpiadele de matematică, de biologie şi de fizică. Valentina Savu dintr-a XII-a G, care este din Sălcuţa de Calopăr şi face naveta cu trenul, se gândeşte să urmeze chiar două facultăţi, dintre care una să o pregătească în domeniul protecţiei consumatorului. „Ne place să muncim pentru ce vrem să devenim", mărturiseşte Valentina.
"Când ai doar un părinte sau pe unul plecat în străinătate, cum a fost la mine cu mama, este foarte greu."
Carmina Cotoi elevă