Scrisoare deschisă în Educaţie: „Aproape jumătate dintre tinerii de 15 ani sunt analfabeţi funcţional“
0Aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi reforma ARACIP ca motor pentru educaţiie în România fac obiectul unei scrisori deschise, adresată Guvernului şi Preşedinţiei de mai multe organizaţii. Totodată, se atrage atenţia că ţara noastră trebuie să scape de condiţia de "analfabet funcţional".
Mai multe Asociaţii ale Elevilor din România, Federaţia Părinţilor, Societatea Academică, Coaliţia pentru Educaţie, World Vision România, Părinţii cer schimbare semnează scrisoarea în care se arată că România trebuie să dea dovadă de rigurozitate, exigenţă şi disciplină pentru a putea face din aderarea la OCDE o realitate.
„Noi, organizaţiile semnatare, credem că pentru a nu înregistra un nou eşec, Guvernul României trebuie să acorde o deosebită importanţă pregătirii dosarului de candidatură la OCDE, pentru a maximiza şansele de acceptare, favoarea cetăţenilor României. Fie că ne referim la elevi, studenţi, părinţi, profesori, profesionişti, antreprenori sau funcţionari, fie că ne referim la pătura privilegiată a societăţii sau, dimpotrivă, la cei mai dezavantajaţi", se arată în scrisoare.
Totodată, organizaţiile semnatare îşi exprimă întreaga disponibilitate de a sprijini demersurile României în procesul de acceptare ca membru egal în cadrul OECD: "România trebuie să îşi depăşească, aşadar, condiţia de “analfabet funcţional” în raport cu exigenţele marilor economii din spaţiul internaţional, acest obiectiv neputând fi atins fără respectarea principiilor bunei guvernări, implicit pe cel al realei transparenţe decizionale".
Dezastru la testarea PISA
În ciuda faptului că România nu este încă membră OCDE, se arată în scrisoare, această organizaţie şi-a pus la dispoziţie cunoaşterea factorilor decizionali din România, dar şi nouă, comunităţile de cetăţeni interesaţi, prin recomandări, studii şi propuneri de politici publice.
„Unul dintre cele mai importante instrumente de care a beneficiat ţara noastră a fost participarea la testarea internaţională PISA, cea care ne-a indicat faptul că 44% din tinerii români în vârstă de 15 ani sunt analfabeţi funcţional, aflaţi în situaţia de a nu înţelege un text scris, de a nu fi capabili să aplice concepte pe care, teoretic, le cunosc.
La ultima testare standardizată organizată de OCDE, România a obţinut cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani, cea mai mare scădere fiind la matematică. Este relevant ca, în contextul reluării procesului de aderare la OCDE, România să privească aceste rezultate cu celeritate şi să îşi asume măsuri responsabile - considerăm că ele sunt cea mai fidelă oglindă pusă în faţa sistemului de educaţie, astfel încât dezideratul “nimeni nu e lăsat în urmă”, să devină realitate“, scriu semnatarii.
Ne aşteptăm la rezultate mai slabe
"Deşi organizaţia interguvernamentală, încă din 2017, a făcut recomandări României cu privire la viitorul politicilor sale educaţionale, Ministerul Educaţiei nu a ţinut seama de acestea şi nu a implementat propunerile de politici publice ca urmare a procesului de testare standardizată PISA 2018.
Astfel, cu o altă serie de propuneri ignorate şi cu doi ani şcolari desfăşuraţi în condiţii de pandemie, ne aşteptăm ca rezultatele de la testarea PISA 2022 să fie mai slabe, definind un sistem educaţional disfuncţional, aşa cum ne arată deja studiile realizate de UNICEF ori Indicele de Risc Socio Educaţional 2015-2019 al Asociaţiei Human Catalyst", arată semnatarii scrisorii.
În aceste condiţii, precizează Asociaţiile, pentru a preveni situaţia în care sistemul de evaluare şi notare regăsit în clasele din România nu este unul conform cu realitatea, solicităm Executivului să urmărească punerea în acord a standardelor actuale de evaluare din sistemul de învăţământ românesc cu cele proiectate în raportul „România - Studii OECD privind evaluarea şi examinarea în domeniul educaţiei“, realizat în anul 2017, care include mai multe recomandări.
Printre acestea se regăsesc şi încurajarea şcolilor şi cadrelor didactice să pună accentul pe evaluarea formativă, creşterea nivelului de calitate şi de echitate al evaluării din clasa a VIII-a, dar şi asigurarea că CNPEE (Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie) deţine capacitatea analitică şi expunerea internaţională necesară unei îmbunătăţiri continue.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Tăcerea din Parlament: după un an, 25 de aleşi au fost auziţi doar la jurământ