Şcolile viitorului. Metodele inovatoare de educaţie contestă sistemul tradiţional de învăţământ, cu principii centenare

Ultimul secol a schimbat în întregime modul în care trăim şi gândim, în care muncim şi în care ne raportăm la ştiinţă, însă, paradoxal, sistemul de învăţământ a cunoscut doar modificări superficiale. Astăzi, reformarea învăţământului este o provocare mondială, la care experţii răspund cu experimente educaţionale ingenioase, greu de imaginat de către elevii de ieri.

Şcoala Quest to Learn din New York foloseşte metode inovatoare pentru educarea elevilor săi, de neconceput în sistemele tradiţionale, care au suferit doar modificări superficiale în ultimii 100 de ani.

În urma unui parteneriat cu Institute of Play şi departamentul de educaţie al oraşului american, profesorii şcolii folosesc jocul într-un mod intensiv, pentru acumularea de cunoştinţe şi creşterea interesul copiilor pentru carte. Ei consideră că metoda îi pregăteşte mai bine pentru provocările societăţii moderne în care trăim, scrie publicaţia The Guardian.

Lecţiile implică întotdeauna activităţi în care sunt antrenaţi toţi elevii, de la exerciţii de storytelling în care sunt structurate noţiuni gramaticale până la exerciţii de imaginaţie despre călătoria unei microcamere în interiorul organismului uman, pentru predarea cunoştinţelor de anatomie.

Arana Shapiro, unul din liderii şcolii Quest to Learn, spune că cele mai bune jocuri sunt cele care reuşesc să implice câţi mai mulţi elevi, chiar din ani diferiţi de studiu. Programa însăşi este structurată ca un joc ce implică o provocare oferită de profesori la începutul anului şcolar, ca într-un joc pe calculator. Astfel, pe parcursul anului, prin lecţii şi activităţi, elevii acumulează cunoştinţe pentru a răspunde provocării finale şi a câştiga jocul. 

Pe parcursul anilor de studiu, jocurile sunt adaptate pentru vârsta elevilor, deoarece pe măsură ce se maturizează, sunt tot mai puţini dispuşi să accepte o intrigă fabuloasă, explică Shapiro. În schimb, sunt încurajaţi să găsească soluţii pentru probleme reale cu care se confruntă chiar ei, precum hărţuirea în şcoală.

„Există acest sistem care produce programe şcolare pe care profesorii le urmează. Noi, din contră, încercăm să îi încurajăm pe profesori să-şi creeze propriile metode de predare şi să inoveze”, a mai spus Shapiro.

Studiul problemelor de actualitate

Oferirea instrumentele necesare pentru succes în secolul 21, precum capacitatea de a rezolva probleme şi a lucra în echipă, este şi marea provocare a lui Rob Riordan, directorul High Tech High, o reţea de şcoli din California.

În cadrul acestui sistem, elevii sunt încurajaţi să dezvolte programa şcolară alături de profesori, astfel încât să ofere pe parcursul anului şcolar, prin intermediul lecţiilor de la clasă, soluţii pentru probleme reale cu care se confruntă comunitatea în care trăiesc.

Astfel, proiectele elevilor au teme serioase precum efectele masacrului armat din 2012 de la Sandy Hook Elementary School, din Connecticut. După ce au strâns bani cu ajutorul platformei de fund raising Kickstarter, elevii au călătorit în tot statul pentru a intervieva elevi şi lucrători sociali în legătura cu violenţa produsă de armele de foc.

Copiii de grădiniţă au documentat modul în care omizile invadează copacii din jurul şcolii şi au înfiinţat un cerc pentru a preda mai departe colegilor lucrurile pe care le-au aflat.

Riordan susţine că doreşte să se distanţeze de sistemul care împarte elevii în funcţie de capacitatea lor de învăţare, considerând că astfel de abordări creează discriminare în rândul celor mici.

Şcoala fără clase

De asemenea, şcoala daneză Orestad Gymnasium din Copenhaga este faimoasă pentru organizarea ei din care lipsesc clasele. Mai exact, cei peste 1.000 de adolescenţi, cu vârste cuprinse între 16 şi 19 ani, învaţă la comun în aşa-zise „zone de studiu”. Pentru asta, şcoala s-a digitalizat în totalitate, iar lecţiile se predau exclusiv pe tablete, cu ajutorul aplicaţiilor, iar profesorii se plimbă printre elevi oferind ajutor unde este nevoie.

„Într-o astfel de şcoală trebuie să dezvolţi metode alternative de comunicare deoarece nu poţi vorbi pentru toată lumea”, a spus Anderson. În plus, profesorii îi încurajează pe elevi să inoveze, astfel încât să îi tranforme în producători de tehnologie, nu doar în consumatori.