Şcoala după şcoală contra meditaţii - Sondaj

Ambele variante au puncte tari şi slabe. Părinţii spun că meditatorii costă, iar profesorii, că nu sunt condiţii pentru after-school în toată ţara. Multe şcoli nu au săli libere pentru ”şcoală după şcoală”, nici bani pentru plata profesorilor şi nici cantine unde să pregătească o gustare pentru după-amiază.

„Pe noi ne costă cam 400 de lei pe lună meditaţiile fetiţei noastre. Alina e în clasa a VI-a şi are nevoie de ore suplimentare la română, matematică şi engleză, să fim siguri că va intra la liceu", spune Darius Vălean, tatăl unei eleve din Cluj. Preţul orelor susţinute cu elevii după şcoală variază în funcţie de vârsta şi clasa elevului, nivelul său de pregătire, dar şi de miza pregătirii: admiterea la liceu sau facultate.

Mercurialul meditaţiilor

Profesorii cei mai solicitaţi la meditaţii sunt cei de limba română, matematică şi de limba engleză, însă şi cei de istorie şi de geografie au de lucru, mai ales în preajma examenelor. Astfel, pentru elevii clujeni de clasa a V-a, o sesiune de o oră şi jumătate de meditaţii costă în jur de 25 de lei.

Pentru elevii din clasele V - VIII, o sesiune de două ore costă între 40 şi 50 de lei. În timp ce unii părinţi îşi lasă copiii după şcoală cu bunicii, alţii plătesc bone care să îi supravegheze acasă. Preţul unei astfel de bone este cuprins între 400 şi 600 de lei pe lună.

Pro şi contra

Pe site-ul de dezbatare a proiectului Legii educaţiei, www.unpasinainte.ro, părinţii au criticat aspru obiceiul de a face meditaţii chiar cu profesorii de la şcoală. Astfel, Cătălin Valahu spune că nu vorbeşte nimeni despre conflictul de interese în care se află profesorii care fac meditaţii cu elevii din clasă, iar un alt părinte spune că deseori „meditaţiile sunt impuse de condiţionarea notării la clasă", ceea ce arată „lipsa moralităţii cadrelor didactice care se dedau la asta".

Mihail Ropotă le răspunde: „pe părinţi nu-i obligă absolut nimeni să facă meditaţii. Puteţi oricând să vă transferaţi copilul la altă clasă, să informaţi direcţiunea şcolii dacă apar asemenea abuzuri". Acesta găseşte şi o explicaţie pentru nevoia de meditaţii: „ar trebui să-i fie ruşine statului român că îi ţine în mizerie pe dascăli şi că îi împinge la fapte de acest gen spre a supravieţui din cauza salariilor execrabile".

Nu sunt fonduri pentru after-school

O variantă de înlocuire a meditaţiilor este pregătirea, după ore, cu profesorii de la şcoală. Potrivit viitoarei legi a educaţiei, programele de tip „şcoală după şcoală" se vor organiza după anumite standarde. Numai că, deşi acest tip de pregătire a dat roade în câteva şcoli din ţară, el pare a fi greu de pus în practică, după cum comentează părinţii şi profesorii pe site-ul Ministerului Educaţiei.

O profesoară spune că „«şcoală după şcoală» va funcţiona acolo unde există fie facilităţile necesare, fie unde comunitatea locală se implică şi investeşte. Adică, eventual, în Bucureşti, pe ici, pe colo, iar pentru restul României nu există finanţare, nu va avea impact benefic, nu există infrastructură".

Proiect pentru 500 de elevi

Şcoala Generală „David Prodan" din Cluj şi alte două din judeţul Alba, una din comuna Sălişte şi cealaltă din oraşul Sebeş, vor avea un program de after-school dacă proiectul lor va trece de faza de evaluare, în luna mai. Astfel, de la 15 septembrie, peste 500 de elevi vor putea rămâne la şcoală şi după încheierea orelor de curs. Vor primi o masă caldă, iar cei 100 de profesori incluşi în proiect îi vor supraveghea la teme.

„Practic, profesorii vor face meditaţii cu elevii, dar şi activităţi educative şi recreative. Pot face sport, muzică şi e gratis pentru copii", explică Sebastian Răşinar, directorul Şcolii „David Prodan" din Cluj. În plus, proiectul mai include şi cursuri de reconversie profesională şi de consiliere pentru părinţii care au rămas fără locuri de muncă. Proiectul european de 5 milioane de euro ar putea salva şcoala din Cluj de la comasarea cu o altă instituţie.