Rezolvare subiecte Română Bac 2015. Profesoara Iulia Pop a arătat, la Adevărul Live, ce trebuiau să scrie elevii

Rezolvare subiecte Română Bac 2015. Peste 25.000 de absolvenţi de liceu au susţinut, luni, prima probă scrisă a Bac-ului de toamnă, la Limba şi literatura română. Atât candidaţilor de la profilul real, cât şi celor de la profilul umanist, le-a picat nuvela la subiectul al III-lea. Iulia Pop, profesoară de limba română la Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Capitală, a rezolvat subiectele la Adevărul Live.

Subiecte Română BAC 2015 sesiunea de toamnă. Elevii de la profilul Uman au avut de făcut, la subiectul al doilea, un text argumentativ privind utilitatea cunoaşterii biografiei unei personalităţi culturale sau ştiinţifice. La subiectul al treilea, aceştia au avut de vorbit despre relaţia dintre două personaje dintr-o nuvelă studiată.

Iulia Pop: Nuvela este un subiect sub nivelul mediu, adică foarte uşor. Dar nu putem spune că a fost mai uşor la real decât la profilul umanist. Spre exemplu, personajele din „Moara cu noroc" sunt într-o permanentă relaţie şi e chiar mai greu să vorbeşti de un singur personaj decât de relaţia dintre ele.

Primele trei întrebări vizează competenţe în ceea ce priveşte limba română, sinonimie, rolul cratimei şi utilizarea unui cuvânt într-o expresie. Următoarele sunt de natură teoretică în ceea ce priveşte textul literar şi pe urmă întrebările vizează capacitatea elevilor de a realiza un mini-eseu nestructurat.

La profilul real, la prima cerinţă, avem ca sinonime pentru chipul - faţa şi pentru şezând - stând. La chipul mai avem imaginea, figura, chiar mutra sau fizionomia.

Rolul catrimei este acela de a lega două părţi de vorbire diferite, iar o expresie care să conţină cuvântul „umbră" este „a face umbră pământului degeaba”. Două motive literare prezente în textul dat sunt „dorul” şi „jeraticul”, „ochii”, „umbrele”.

Semnificaţia două figuri de stil diferite: avem metafora „Jăratecul din ochi-ţi azi e fum” înseamnă pierderea iubirii, „că am să încerc ca dorul înmiit/ În mii de alte lacrimi să mi-l ud”, o comparaţie cu valoare metaforică. Nu este un text dificil şi nu ridică niciun fel de probleme în rezolvare.

Subiectul al doilea e un text argumentativ care vizează capacitatea elevilor de a realiza un eseu pe o temă socială de interes general. Avem aici câteva repere.

Pentru subiectul al III-lea, în manualele de liceu există câteva nuvele şi aş exemplifica prin „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, „Alexandru Lăpuşneanu” de Costache Negruzzi şi „La ţigănci” de Mircea Eliade.

Elevii ar trebui să prezinte statutul socio-moral al personajului ales, o definire a nuvelei ca specie a genului epic, în care accentul se mută pe evoluţia personajului, este necesară în această situaţie. Cele două personaje importante sunt Ghiţă şi Lică Sămădăul.

Ghiţă e un cizmar sărac care îşi doreşte să asigure un trai decent familiei sale, dă dovadă la început de o moralitate ireproşabilă, este un om apropiat de familia lui, întregul incpit al nivelei prezintă acest statut al personajului.

Descoperim şi o prezentare a celuilalt personaj, al celui antitetic, Lică Sămădăul, care este un administrator al turmelor de porci. Este prezentat de la început printr-o antiteza nu foarte evidentă cu ceilalţi porcari şi mai ales cu Ghiţă. În cele din urmă vom constata că Ghiţă îşi pierde calităţile morale în favoarea lui Lică ce învaţă să renunţe la latura sa malefică din dragoste pentru soţia lui Ghiţă.

La profilul umanist, la primul subiect, la „tăcut” avem sinonimul „silenţios”. Cratima leagă două părţi de vorbire. Construcţia unui enunţ cu sensul conotativ pentru floare: „Florile albastre ale ochilor ei mă urmăresc”, „Este o floare între flori”. Transcrie două cuvinte: folosirea imerativului „vino”, adjectivul pronominal „mea” etc. Tema poeziei este iubirea, motive literare nori, cocori etc.

Citeşte enunţul subiectelor de la proba de Limba Română, Bac 2015, sesiunea de toamnă, aici.