PROFIL Şcoala românească de la sat are resurse infime şi educă copii din familii destrămate care se zbat în sărăcie, învaţă sub potenţial şi abandonează cartea
0Portretul şcolii de la sat în România anului 2015 nu este unul încurajator, după cum arată un raport ARACIP. Deşi în ultimii 10 ani s-au constatat îmbunătăţiri în privinţa calităţii învăţământului, precum un grad mai înalt de calificare a personalului şi o relaţie bună cu autorităţile în privinţa copiilor cu risc, şcoala de la sat rămâne sora vitregă a învăţământului românesc.
Şcoala românească de la sat a anului 2015 se confruntă cu probleme de acces dificil şi funcţionează în comunităţi defavorizate din mai multe puncte de vedere – mai ales economic (aproape jumătate din unităţi) şi educaţional. În plus, aproape o treime dintre unităţi au menţionat existenţa elevilor de etnie rromă, una din şase unităţi are elevi cu CES sau cu probleme grave de sănătate, iar proporţia elevilor crescuţi în familii diferite de cele tradiţionale (familii monoparentale sau în care copiii sunt crescuţi de bunici/rude) este semnificativ mai mare, se arată în Raportul naţional privind starea calităţii în sistemul de învăţământ preuniversitar public din mediul rural, întocmit de ARACIP.
Numărul de elevi pentru fiecare colectiv este de 17-18, cu o medie de aproape 13 elevi pentru fiecare cadru didactic.
Rata abandonului şcolar este de 30%
Rata de abandon şcolar este superioară mediei naţionale, două treimi dintre şcoli fiind afectate de acest fenomen, în timp ce rezultatele la evaluări şi examene naţionale sunt cu circa 1 punct mai slabe decât la unităţi similare din mediul urban.
„În mediul urban rata de părăsire timpurie a şcolii este sub 10%, sub nivelul european, în timp ce în mediul rural este de 30%. Copiii sărăci, de etnie romă, din mediul rural sunt cei mai dezavantajaţi dintre toţi”, a declarat Şerban Iosifescu, preşedintele ARACIP.
Proporţia cadrelor didactice calificate este de peste 97% , la nivel mediu de ”grad didactic II ”. Cele mai multe cadre didactice fac naveta şi participă la activităţile metodice (fiind mai puţin preocupate de activitatea ştiinţifică).
Se confruntă cu probleme în ceea ce priveşte existenţa, dar, mai ales funcţionalitatea spaţiilor şcolare şi auxiliare, precum şi asigurarea serviciilor medicale şi a celor de orientare şi consiliere pentru elevi.
Dotarea unităţii este apreciată de cadrele didactice ca „suficientă” sau „medie” (superioară în ÎPT), dar oferta de carte a bibliotecii, cea de auxiliare curriculare şi de alte documente necesare cadrelor didactice este „sub medie”.
2% din şcolile de la sat n-au „văzut” calculatorul
Numărul de computere este de 7,5 la 100 de elevi (sub 2% dintre unităţi neavând deloc computere), dar acestea se utilizeză în activitatea cu elevii la mai puţin de 1/3 din orele planificate .
Prin urmare, la nivelul „actorilor” educaţionali – şcoli, comunitate, autorităţi locale şi naţionale, sunt necesare schimbări de abordare, remedieri, îmbunătăţiri, în funcţie de responsabilităţile şi atribuţiile fiecăruia, care să conducă la ameliorarea şi îmbunătăţirea „stării prezente”.
„87% din şcoli respectă standardele minime de funcţionare, problema în cazul celorlalte fiind legată mai ales de spaţiile şcolare. De asemenea, şcolile rurale sunt mai mult axate pe funcţionare decât pe dezvoltare, iar pregătirea ştiinţifică a profesorilor este deficitară. Oricum, faţă de anii trecuţi, a crescut procentul de personal calificat de la 77% la 97%, iar în cazul copiilor cu risc, comunicarea şcolilor rurale cu autorităţile este mai bună decât a celor de la oraş”, a adăugat preşedintele ARACIP.
La un prim nivel, se constată o îmbunătăţire a situaţiei de funcţionare a şcolilor, comparativ cu anul 2000 sau chiar 2012 (perioade din care s-au selectat documente de referinţă). Spre exemplu, a scazut abandonul şcolar (la 1,7%), a crescut gradul de dotare a şcolilor (de la 3 calculatoare la 100 de elevi la 7,5 calculatoare la 100 de elevi), a crescut numărul de cadre didactice calificate (de la 77% la 97%). Numărul de cadre didactice navetiste este, în continuare, foarte ridicat (peste 75%; astfel, în timp ce în 25% din şcoli nu sunt profesori navetişti, în 8% toţi fac naveta), dar acest fapt are o influenţă negativă asupra rezultatelor elevilor doar în localităţile izolate, cu probleme de acces.
Perfuzii cu fonduri europene
Şcolile din mediul rural au participat la programe şi proiecte cu finanţare europeană (18% dintre aceste unităţi au derulat proiecte internaţionale în cadrul programelor CE), cu impact la nivelul dotărilor şi al relaţiilor parteneriale.
Astfel, în eşantionul de 633 de şcoli au fost 108 unităţi care au beneficiat de finanţarea CE în cadrul programelor de educaţie, formare profesională, tineret şi sport (exerciţiile 2007-2013, 2014-2020) pentru 214 proiecte. ARACIP a constatat că nu numai acestea, ci toate unităţile evaluate extern au putut demonstra realizarea de parteneriate cu reprezentanţi ai comunităţii (indicatorul 25). Prin urmare, Totuşi, ARACIP constată că aceste parteneriate au o centrare pe instituţii locale (poliţie, pompieri, dispensar etc.) şi nu rezultă, din datele calitative colectate, suficiente preocupări pentru realizarea de parteneriate cu comunitatea profesională, cu unităţi similare din acelaşi judeţ şi/sau pe plan naţional, cu unităţi şcolare „pe verticală” spre care se orienteză elevii ce îşi continuă studiile (licee, universităţi, şcoli postliceale).
La modul general, şcolile din mediul rural demonstrează capacitatea de a oferi o educaţie de calitate, cu cea mai mică valoare pentru capacitatea cadrelor didactice de a asigura bunăstarea copilulul/ elevului şi cu cea mai mare pentru competenţele de comunicare ale managerului şcolar cu beneficiarii de educaţie, cu celalalte instituţii şi de implicare a comunităţii în activitatea şcolii.
Elevii de la sat, mai slabi cu un punct decât orăşenii
Rezultatele cu elevii au fost focalizate pe rezultatele la evaluarea naţională la finalul clasei a VIII-a, obţinându-se o notă medie de 6,04 (mai mică decât media şcolilor din mediul urban de 7,15). Comparând cu nota medie de 7,72 pentru învăţământul gimnazial la sfârşitul anului şcolar, obţinută pe baza informaţiilor din Rapoartele Anuale de Evaluare Internă, se constată diferenţe semnificative între evaluarea locală şi evaluarea standardizată la nivel naţional, adică o supra-apreciere la nivelul evaluărilor sumative curente. De asemenea, peste o treime dintre licee (37,5%) au înregistrat medii sub 6,00 la examenul naţional de Bacalaureat, nivel sub care un elev nu poate promova acest examen.
Rezultatele la concursuri şi olimpiade şcolare obţinute de elevi, materializate în menţiuni şi premii începând cu faza judeţeană, sunt inferioare celor din urban.
Una din 15 şcoli riscă să fie închisă
În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor minime obligatorii, aşa cum sunt stipulate în standardele de acreditare, ARACIP a constatat că 86,7% (549 de unităţi) îndeplinesc standardele minime de calitate, iar 13,3% (84 de unităţi) nu le îndeplinesc.
„Practic, una din 15 şcoli riscă să fie închisă, dacă nu există concursul tuturor factorilor responsabili spre a se reduce neconformităţile identificate actualmente”, se arată în raport.
În anul 2015, în mediul rural funcţionează 3151 unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, având peste 14.000 de structuri, sunt 1,5 milioane de elevi şi 83.000 de cadre didactice. Raportul prezintă date prelucrate de la 633 de şcoli, 235 de mii de elevi şi peste 17 mii de cadre didactice, furnizate direct, prin chestionare sau de către directorii şcolilor, prin autoevaluare sau de către evaluatorii externi, prin verificarea gradului de îndeplinire a 43 de indicatori de calitate.
Raportul naţional privind starea calităţii în sistemul de învăţământ preuniversitar public din mediul rural este rezultatul evaluării externe la 633 de şcoli din comune şi sate, constituind un eşantion reprezentativ pentru acest mediu de rezidenţă. Faţă de alte documente similare publicate de ARACIP, acesta este dedicat exclusiv şcolii din rural, înscriindu-se într-o serie de acţiuni ale instituţiei noastre de sprijinire.