Profesorii, revoltați de condițiile ministrului Educației pentru salarii mai mari: „m-am cam săturat de nerozia contabililor-cu-orice-chip şi a hiperbirocraţiei ”
0O afirmație a ministrului Daniel David, legată de programul de lucru al profesorilor din învățământul preuniversitar, a provocat valuri de comentarii pe rețelele de socializare. Cu doar câteva zile înainte sindicatele reacționaseră pe tema unei presupuse inițiative de a mări norma didactică.
La sfârșitul lunii mai, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“ și Federația Națională Sindicală „Alma Mater“ semnalau printr-un comunicat comun că se opun intenției grupului de lucru de la Palatul Cotroceni de a majora norma didactică a profesorilor din învățământul preuniversitar. Surse din mediul sindical au dezvăluit că în discuție ar fi creșterea cu o treime a normei didactice care la această dată este între 18-24 ore.
„Considerăm că o asemenea măsură este nu doar inoportună, ci și profund nedreaptă, cu consecințe grave asupra calității actului educațional, a sănătății mentale a profesorilor și a viitorului învățământului românesc”, semnalau reprezentanții celor trei sindicate.
La câteva zile distanță, invitat în vlogcastul Friendly Fire, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a reușit la rândul său să-i supere pe profesori, de data aceasta cu o referire la timpul pe care și-ar dori ca profesorii să-l petreacă în școală.
„Salariile sunt foarte mici, birocrația este uriașă”
Ministrul Daniel David a afirmat că trebuie regândit statutul profesorului, iar asta implică inclusiv salarizarea, în acord cu anumiți indicatori de performanță. „Salariile sunt foarte mici, birocrația este uriașă”, a spus ministrul, precizând că debutanții în învățământ încasează un salariu sub nivelul salariului mediu și dându-le dreptate liderilor sindicali care pun problema sarcinilor numeroase, în afara catedrei, pe care profesorii le primesc. Salariile mici sunt, de altfel, unul dintre motivele pentru care cei mai buni absolvenți de învățământ universitar nu optează pentru o carieră de profesor în sistemul preuniversitar, astfel că în următorii ani sistemul se va confrunta cu o criză de profesori de fizică și chimie, a explicat ministrul.
„Pe lângă faptul că ai această problemă legată de salariu, de la profesor te mai aștepți să fie și informatician, și contabil, și secretar... Pentru că ei fac dosarele pentru burse sociale, nu le angajează unitățile școlare IT-ist”, a adăugat ministrul. După ce a enumerat sarcinile pe care profesorii le au, ministrul a precizat că este necesară schimbarea statutului profesorilor, dar că această schimbare „vine la pachet și cu responsabilități”.
„Altfel spus, mesajul meu este acesta: da, statutul profesorului, inclusiv prin salariu, trebuie schimbat, dar asta vine cu responsabilități noi. Asta înseamnă că vreau să stea mai mult în școală. Dacă ești plătit pentru opt ore, stai opt ore în școală, nu doar orele în care trebuie să predai, fiindcă dacă stai în școală poți să creezi medii educaționale și interacțiunea cu copiii este alta”, a spus ministrul. Acolo unde există spații care le pot fi puse profesorilor la dispoziție, aceste spații ar putea fi folosite de către profesori pentru pregătirea lecțiilor, iar acolo unde acestea nu există, profesorii pot face acest lucru în bibliotecă, a sugerat ministrul. Pentru salarizare ar urma, pe de altă parte, să se țină seama de indicatori de performanță, profesorii cu rezultate bune urmând să fie remunerați suplimentar.
„Eu am mai spus ceva: am spus că în funcție de indicatorii de performanță să poată să crească veniturile diferențiat. Eu prin performanță înțeleg și incluziune în zona de care vorbiți – că-l iei pe copil din zona de abandon și-l duci la un 5 sau 6, ca să nu rămână în afara școlii. Deci și de incluziune, și de progres - că l-ai luat de la 6 și l-ai dus la 8, și de excelență - că ai avut nu știu câți olimpici. Și în funcție de acești indicatori, peste salariul minim, cei care sunt dedicați, că n-o s-o facă toți, să poată să câștige mai mult. Și atunci poți să le ceri profesorilor lucruri”, a mai spus ministrul.
Pe profesorii din sistemul preuniversitar i-a deranjat însă foarte tare referirea la cele opt ore pe care să le petreacă zilnic în școală, reacțiile apărând în mediul online, inclusiv pe grupurile dedicate cadrelor didactice, zile la rând.
„Noi suntem plătiți pentru meseria pe care o facem, sau suntem plătiți la oră, ca în fabrică?”
Printre cei care au comentat în mediul online este chiar un fost ministru al Educației. „Nu toți profesorii predau în regim full-time sau în același interval orar. Un profesor poate avea 4-6 ore de curs într-o zi, iar uneori acestea sunt programate dimineața, alteori după-amiaza. Cum justificăm statul „degeaba” în restul timpului, dacă nu există elevi sau activități programate?”, este mesajul fostului ministru Liviu Marian Pop.
„Să pui problema așa tocmai acum când atâtea firme aleg să lucreze online tocmai pentru a nu consuma căldură, spații etc., observând că e mult mai eficient, pare mai degrabă rea voință, vânătoare de vrăjitoare”, a comentat un alt internaut.
„Drumul de acasă la serviciu și invers sau între școli nu se consideră timp de muncă? Eu aveam 6-7 ore cu o pauză, plus aproximativ 80 de minute dus-întors în fiecare zi. Eu propun că cei pe care ii chinuie grija de timpul profesorilor să-și vadă de drum. În privat sau în alte instituții ai la o anumită oră pauză de masă. Noi mâncăm în 10 minute, pe fugă, bem un pahar de apă, ajungem la oră și elevul trebuie să-și termine masa, mai ales daca i-a venit comanda de la KFC”, este un alt comentariu.
Un alt cadru didactic își manifestă temerea că vor fi vizați și de alte măsuri: „Stăm liniștiți! Ni se taie și indemnizația de hrană, așa că nu o să mai mâncăm. Mă bucur că nu taie pensiile speciale. Deci fără vouchere de vacanță, fără indemnizație de hrană, urmează să mai găsească ei ceva și.... scoatem țara din criză. Mulțumim partidelor, politicienilor care ne conduc și care veghează la binele nostru!”.
Un alt profesor a ridicat, în puține cuvinte, o problemă reală a sistemului de învățământ din România: „În care dintre cele cinci școli?”, a întrebat profesorul, cu referire la faptul că foarte mulți profesori predau în două, trei și chiar mai multe școli, comentariul său primind aprecierea colegilor.
În online s-au adunat și opinii favorabile ideii de a putea pregăti în unitatea școlară tot ce ține de procesul didactic. „Sincer, eu aș prefera să stau 8 ore la școală, să îmi finalizez absolut tot și când am plecat acasă să fiu liberă. Școlile să își amenajeze logistica și rămânem la școală. Chiar ar fi un lucru foarte bun. În străinătate profesorii stau program normal, ca toate celelalte profesii. Nu există că după ce își termină orele fug acasă. Ba chiar, prin 2014, am văzut în Italia că aveau și cartela să se ponteze când ajung în școală și când pleacă. Și era camera unde se punea cartela, ca nu cumva vreun coleg să vină să pună cartela în locul său”, a scris un alt profesor.
S-a ajuns și la adevărate dezbateri pe temă, punându-se întrebarea dacă se plătește până la urmă timpul petrecut în școală sau ceea ce profesorul reușește să transmită elevului la clasă. „Când vine un instalator să monteze o centrală lucrează 3 ore. Și încasează peste 1.000 de lei. Îi plătim meseria, nu timpul, nu? Noi suntem plătiți pentru meseria pe care o facem, sau suntem plătiți la oră, ca în fabrică? Că eu asta nu înțeleg”, s-a exprimat o altă opinie, contrazisă imediat de un alt utilizator al Internetului care a semnalat că, pe același principiu, și specialiștii din alte profesorii au putea solicita să stea mai puțin la lucru.
„Am lucrat și la privat şi în învățământ. Când eşti profesor (eu, cel puțin) lucrezi până la 2-3 noaptea, corectând, realizând material didactic și fişe lucru. Munceşti câteva ore pentru a realiza o fişă, iar copiii o rezolvă în 10 minute. Mereu trebuie să fii pregătit cu materiale interesante, să-i ții preocupați și atenți. Este o muncă incredibilă. Nici nu mai pomenesc despre teancurile de „hârțoage” pe care trebuie să le pregătești pentru tot felul de relaxați care cred că nu ai nimic de făcut. La privat, lucrezi 8 ore și după aceea nu te doare capul. Veniți şi încercați măcar să predați o zi și apoi emiteți „păreri“”, s-a mai adăugat un comentariu.
„Nu e fabrică de șaibe”
Un profesor universitar a dezvăluit într-o postare că nu stă opt ore pe zi la facultate, pentru că „nu e fabrică de şaibe, iar Ministrul Educaţiei, deşi după ultimele declaraţii asta pare a fi, n-ar trebui să fie maistrul contabil de la coada liniei de asamblare”.
„Personal, m-am cam săturat de nerozia contabililor-cu-orice-chip şi a hiperbirocraţiei care ne numără minutele. De j'demiile de raportări şi hârţoage cu care tindem să pierdem, realmente, mai mult timp decât (câştigăm) pregătind orele alea. Orele în care, efectiv, predai, conduci seminare, ţii examene, corectezi lucrări, îndrumezi munca studenţilor sunt, fără îndoială, şi necesare şi importante. Dar, n-aveţi decât să ziceţi ce vreţi, o spun clar şi răspicat, mult mai adevărate sunt orele în care citești, fișezi, gândești, scrii. Şi nu a trecut NICIO zi a vieţii mele, de la 18 ani încoace (incluzând toate sâmbetele şi toate duminicile şi toate sărbătorile imaginabile) în care să nu lucrez, citesc, notez, gândesc, învăţ câte ceva, câteva minute măcar, fie pentru studenţie, fie apoi pentru munca şi domeniul meu de cercetare”, a scris cadrul didactic. Profesorul completează mărturisirea spunând că a reluat legătura cu studenții săi care își pregăteau lucrările de licență la doar două ore după o intervenție chirurgicală dificilă, iar acest lucru l-a făcut nu din generozitate sau spirit de sacrificiu, „ci pentru că niciodată n-am putut altfel”.
„Lucrez fix în locul şi în domeniul care mi se potriveşte cel mai bine 'pe lume'. E un lucru rar şi un noroc cosmic să trăieşti şi să poţi spune asta. Dar m-am săturat să fiu umilit, privit de sus, verificat la bani mărunți de parcă aş fi belferul şi profitorul lumii. Mă jignește profesionnal și personal ideea domnului Daniel David privitoare la cele opt ore. Nu-mi dau seama cum poate aşa ceva să vină de la un dascăl şi de la un psiholog, de la Rectorul (deocamdată autosuspendat) al Universităţii 'mele' şi de la un om care activează într-o facultate cu o importantă componentă pedagogică. Nu sunt nici pe departe singur(ul), nici n-am nimic deosebit. Sute, mii de oameni sunt la fel în ţara asta. Nu doar în numele meu am scris lucrurile de mai sus - sau da, în numele meu în aceeaşi măsură ca în numele oricărui om onest care lucrează în sistem şi de care România, decidenţii, politicienii şi, iată, dumneavoastră, domnule Rector şi domnule Ministru, vă bateţi joc cu atât de mare uşurinţă, cu dispreţ şi cu damf, din vârful buzelor. Şi ce doare chiar îngrozitor e că nici toţi ceilalţi, dar nici dumneavoastră nu veţi înţelege ce enormitate de rău faceţi când aruncaţi asemenea idei pe gură, din pasta pixului sau din tastatură”, a mai scris profesorul.