Profesorii debutanţi vor face un an de stagiatură cu jumătate de normă

După absolvirea studiilor universitare cine vrea să devină profesor „nu mai intră direct la clasă”, ci „face un an de stagiatură”, a anunţat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, într-un discurs susţinut la Institutul Aspen, potrivit Edupedu.

Astfel, un debutant va face un an de stagiatură, cu jumătate de normă, în care va primi sprijinul unui mentor, care va fi un profesor cu experienţă, care va fi degrevat parţial de norma didactică pentru aceste activităţi. În plus, profesorii mentori vor fi plătiţi pentru orele suplimentare pe care le fac peste norma redusă stabilită, a mai spus ministrul. „Profesorul este factorul determinant în şcoli. Avem un sistem în care am regândit cariera didactică”, a motivat Sorin Cîmpeanu, potrivit sursei citate. 

La finalul stagiaturii, debutanţii vor trebui să dea un examen de licenţiere în profesie pentru a devenit profesori. „Profesorul este factorul determinant în şcoli. Avem un sistem în care am regândit cariera didactică. După absolvirea studiilor universitare nu mai intri direct în clasă, faci un an de stagiatură. În acel an de stagiatură o să ai o normă de predare redusă la jumătate, spre exemplu, o să beneficiezi de un mentor. Ca să poţi beneficia de un mentor, un profesor cu experienţă, acel mentor trebuie să aibă şi el la rândul lui norma de predare redusă, pentru a avea timp. Ce prestează în plus, ca activitate de mentorat, să fie plătită, şi asta necesită resurse, deci toate măsurile necesită resurse financiare. La finalul stagiaturii să dai un examen de licenţiere pentru intrarea în corpul profesorilor. Sunt lucruri care, repet, conceptual sunt puse la punct şi am mizat pe încrederea dumneavoastră în momentul în care voi face publice proiectele de lege aşa cum le-am gândit şi asta se va întâmpla într-o perioadă de peste câteva zile, cu siguranţă, veţi vedea traducerea juridică a concluziilor proiectului România educată. Dar finanţarea va rămâne un factor esenţial”, a declarat Sorin Cîmpeanu. 

Noile prevederi vor intra în vigoarea odată cu noua Lege a educaţiei care urmează să introducă mai multe modificări importante în învăţământ. Noul an şcolar 2022-2023 va arăta complet diferit faţă de cel în curs, iar principalele schimbări sunt renunţarea la semestre şi la mediile semestriale şi eliminarea tezelor obligatorii, potrivit acestor modificări.

Ideea nu este complet nouă 

Expert în educaţie şi preşedinte al Asociaţiei EDU CER, Educaţie şi Cercetare, Ştefan Vlaston a declarat pentru „Adevărul” că soluţia propusă de Sorin Cîmpeanu este, teoretic, una bună, dar şi că ideea nu este una nouă. „În principiu, soluţia este una bună. Sunt oameni care sunt foarte bine pregătiţi din punct de vedere teoretic, dar care nu prea au aplecare pentru a lucra în învăţământ, nu înţeleg pedagogia. Lucrul cu copiii este unul special, trebuie să vorbeşti pe limba lor. Pentru ca elevii să înţeleagă toate noţiunile, un profesor trebuie să-i atragă. Mai glumeşti, îi mai amuzi, îi mai detensionezi.

Sunt oameni care sunt foarte bine pregătiţi din punct de vedere teoretic, dar care nu prea au aplecare pentru a lucra în învăţământ, nu înţeleg pedagogia Ştefan Vlaston expert în educaţie

Pentru asta este nevoie de talent şi aplecare. Toate acestea se identifică în timpul acestei stagiaturi de către mentor. Repet, pot fi oamenii bine pregătiţi din punct de vedere teoretic, dar care nu pot lucra cu cei mici şi pot intenţiona să vină în învătământ atraşi de norma săptămânală de 18 ore şi cele trei luni de vacanţă în vară. Dar trebuie spus că această idee nu este una nouă. O astfel de prevedere există cu unele mici diferenţe şi în Legea educaţiei. Aceasta arată negru pe alb că formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar cuprinde, între altele, un stagiul practic cu durata de un an şcolar sub coordonarea unui profesor mentor (Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, Art. 236, alin1, litera b-n.red.)”, a precizat expertul în educaţie. 

Salariul mediu pe economie 

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a propus recent ca profesorii debutanţi să fie plătiţi la nivelul salariului mediu pe economie, pentru ca nivelul de pornire în carieră să fie motivant. „Susţin ca salarizarea profesorilor debutanţi să se facă la nivelul salariului mediu pe economie, apoi salariul să crească în funcţie de avansul în cariera didactică şi de calităţile demonstrate ale fiecărui cadru didactic, dar trebuie să începem de la un nivel motivant”, a afirmat Sorin Cîmpeanu.

El a atras atenţia că, în lipsa unor profesori pregătiţi, cadrul legal, curriculumul, evaluările standardizate şi infrastructura sunt în zadar. „Profesori pregătiţi vom putea avea doar în momentul în care vom reuşi să le dăm prestigiul profesiei de dascăl, în care vom reuşi să le redăm statutul social corelat cu importanţa despre care spunem cu toţii întotdeauna că o acordăm educaţiei la nivel declarativ”, a susţinut Cîmpeanu.