Profesori, după modificarea ratei de promovare: Nu este o surpriză, mai sunt şi erori
0Creşterea ratei de promovare cu peste un procent în urma contestaţiilor nu reprezintă o surpriză pentru cadrele didactice. Acestea susţin că pot exista erori în alcătuirea punctajelor, dar că există şi mici marje de subiectivitate în corectarea lucărilor. În schimb, ce dă de gândit mai degrabă este discrepanţa enormă între rata de promovare din Cluj şi cea din Giurgiu.
Profesorii susţin că pot exista erori la adunarea punctajelor, dar că există şi mici marje de subiectivitate în corectarea lucrărilor, în special la proba scrisă de la Limba Română.
„Nu este nicio surpriză, în fiecare an diferenţa a fost de un procent sau două, în urma contestaţiilor. Cred că cele mai multe diferenţe au fost la Limba Română, acolo cred că este o marjă mai mare de subiectivitate, la eseu. Unii corectori sunt mai sensibili la punctuaţie, alţii la sensibilitatea autorului eseului sau la originalitate. La matematică este mai puţin probabil să fie aşa”, a declarat preşedintele Asociaţiei EDU CER, Ştefan Vlaston.
De ce există mereu diferenţe în urma contestaţiilor
Profesoara de Limba şi literatura română Ruxandra Achim de la Colegiul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti consideră diferenţa în urma contestaţiilor se face mai degrabă la adunarea punctajului şi cel mai probabil erorile aici intervin iniţial. „Nu este o diferenţă îngijorătoare a mediilor în urma contestaţiilor. Până la urmă avem de a face cu un factor uman şi pot fi făcute erori de calcul la adunarea punctajelor. Ar fi ideal dacă ar ajuta şi secretarul Comisiei la adunare, pentru a evita greşelile, dar de cele mai multe ori are şi el alte lucruri de făcut”, a explicat profesoara de Limba română Ruxandra Achim. Cât priveşte aura de subiectivitate a corectorului lucrărilor de Limba şi literatura Română, aceasta o acceptă, dar mai degrabă în zona textului argumentativ.
„Corectarea şi evaluarea unui eseu nu diferă de corectarea unui exerciţiu de matematică. Nu este chiar atât de interpretabil, dar reprezintă un subiect care poate fi rezolvat în mai multe moduri, ca la matematică. Eseul este o compunere cu grad mare de subiectivitate, dar dacă raportăm la cerinţele din barem nu mai devine atât de interpretabil. Mai degrabă la textul argumentativ există o doză mai mare de subiectivitate. Unii profesori se lasă convinşi de argumentele elevilor, alţii nu. Mulţi candidaţi fac strict un comentariu, nu realizează text argumentativ”, a mai spus profesoara de la Colegiul „I.L. Caragiale”.
„Diferenţa dintre Cluj şi Giurgiu nu este normală“
Profesorul de matematică Ştefan Vlaston a mai comentat că nu este posibilă o discrepanţă aşa de mare între rata de promovare între Cluj şi Giurgiu, doar dacă nu cumva la Cluj s-a şi copiat.
„Între Cluj şi Ilfov să spunem că diferenţa este oarecum explicabilă prin faptul că la Ilfov sunt licee din mediul rural. Dar dacă facem comparaţie între judeţele Cluj şi Giurgiu, nu mi se pare normal să fie diferenţe atât de mari. Nu poţi accepta că toţi profesorii buni s-au adunat în Cluj, iar la Giurgiu toţi profesorii slabi. Asta cu toate inspecţiile pe baza cărora inspectorul general şcolar judeţean Cluj a explicat rata mare de promovare. Eu cred că s-a şi copiat. Am propus ca tezele să fie reluate după ce au fost corectate şi ordonate alfabetic, pe centre de examen, astfel încât să le poţi confrunta şi să îţi dai seama dacă există teze similare sau identice”, a explicat profesorul Ştefan Vlaston, preşedinte al Asociaţiei EDU CER.
Rata de promovare de la Bacalaureatul 2016 a crescut de la 66,7% la 68,1%, după rezolvarea contestaţiilor. Diferenţa dintre cele două procente nu se deosebeşte foarte mult faţă de situaţia de anul trecut, când, în urma rezolvării contestaţiilor, promovabilitatea a crescut cu 1,3%.