Nicio universitate din România nu se mai regăsește în top 1.000 la nivel mondial. Ce țări sunt fruntașe

După 8 ani, România nu mai este reprezentată de nicio universitate în Clasamentul Academic Ranking of World Universities (ARWU), realizat, încă din 2003, de Shanghai Ranking Consultancy.

Printre cele 1.000 de universități de top în lume, nu se mai regăsește în acest an Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prima din țară care a ajuns în top în 2017 și singura care s-a menționat în acesta timp de doi ani.

Shanghai este unul dintre cele mai mari rankinguri internaționale, iar inițial lista, după o serie de criterii stricte, avea doar un top 500 internațional, notează Edupedu.ro. În anul 2017, când UBB a ajuns în top, numărul universităților crescuse de la 500 la 800.

În anul 2018, rankingul a fost extins din nou, până la 1.000, iar atunci a apărut și Universitatea București, care și-a păstrat locul și în 2019. Între anii 2020-2022, UBB a fost singura universitate din țară care a rămas în top 1000 cele mai bune universități la nivel mondial.

Comparativ cu România, cele mai multe țări din regiunea Europei Centrale și de Est au cel puțin universitate în rankingul Shanghai 2023. Polonia, se află în vârful clasamentului cu 9 universități, urmată de Republica Cehă cu 6 și Ungaria cu 4. Serbia este și ea reprezentată de două universități, iar Croația, Estonia, Lituania, Slovacia și Slovenia sunt reprezentate de câte o instituție de învățământ superior.

Reacția UBB

Universitatea Babeș-Bolyai a transmis un comunicat de presă, după apariția topului internațional Shanghai (ARWU). Potrivit instituției, există „erori și indecizii majore în politicile academice naționale”, în urma cărora România nu se mai regăsește în clasament.

„Noi am păstrat în țară arhitectura academică stabilită de reforma comunistă din 1948. Spre exemplu, dacă din universitățile tradiționale nu se separa atunci medicina sau dacă am fi corectat această denaturare la timp după Revoluția din 1989, astăzi România avea cel puțin trei universități în acest ranking (…)”, arată rectorul UBB, Daniel David. El susține că a avertizat aasupra acestui aspect de ani buni, dar nu s-au luat măsuri.

„(…) Vorbim uneori în programele guvernamentale de concentrări academice, dar când este să unim universități sau universități cu institute găsim mereu contraargumente (cele mai multe puerile la o analiză serioasă), adesea pentru protejarea unor interese locale sau personale.(…)UBB nu a fost susținută absolut deloc specific pentru a se menține în rankingul Shanghai global (a fost susținută, la fel ca celelalte universități, doar pentru prezența în unele domenii din acest clasament). Mai mult, toată filosofia finanțării, inclusiv a finanțării competitive, nu a fost niciodată gândită în logica de a susține simultan atât intrarea mai multor universități românești în clasamente (obiectiv corect! (…)”, se mai arată în comunicat.

Întregul comunicat poate fi citit pe site-ul universității.

Ce criterii se iau în calcul

Criteriile folosite în clasamentul Shanghai sunt:        - calitatea educației (10% – indicator-cheie: premiile Nobel și Fields câștigate de absolvenți);

  - calitatea personalului academic (40% – indicatori-cheie: premii Nobel și Fields câștigate de membri ai corpului academic, număr mare de citări);

- activitatea de cercetare (40% – indicatori-cheie: materiale publicate în Nature și Science sau incluse în Science Citation Index-Expanded și Social Science Citation Index);

- performanța per capita (10%).  

Clasamentul global

Harvard se menține pe primul loc pentru cel de-al 21-lea an consecutiv, pe locul doi regesindu-se  Stanford și pe trei, Massachusetts Institute of Technology. Top 5 continuă cu Cambridge și University of California – Berkeley.

În top 10 se află alte patru universități din SUA și una din Marea Britanie: Princeton, Oxford, Columbia, California Institute of Technology și University of Chicago.

De asemenea, 15 din primele 20 de universități sunt din SUA, iar restul cinci sunt europene. Din Europa Centrală și de Est, cele mai bune sunt considerate Universitatea Carolină din Praga și Universitatea din Belgrad, ambele în intervalul 301-400.

Țările cu cele mai multe universități în top 1000

SUA – 187 (din care 38 în top 100)

China – 214 (din care 11 în top 1000) – notă: topul Shanghai le include aici și pe cele din Taiwan (14 în top 1000)

Marea Britanie – 64 (din care 8 în top 100)

Germania – 45 (din care 4 în top 100)

Australia – 34 (din care 7 în top 100)

Japonia – 32 (din care 2 în top 100)

Franța – 27 (din care 4 în top 100)

Canada – 25 (din care 5 în top 100)

Italia, Spania și Coreea de Sud au 40, 38, respectiv 30 de universități în top 1000, dar niciuna în top 100