Mălina Ciobanu, violonistă: „La 10 ani am ajuns studentă la Conservatorul din Iaşi“

„Zeci de concursuri şi premii, sute de repetiţii, mii de partituri, milioane de note muzicale şi nenumărate aplauze şi ovaţii. Aşa pot fi rezumate munca şi eforturile asidue pe care le-am depus încă de la început, pentru ca talentul meu să se transforme în performanţă.“ Mălina Ciobanu are doar 17 ani şi este deja o stea a muzicii, în drumul său spre a deveni o supernovă. Vioara e mai mult decât o pasiune, face parte din însăşi fiinţa sa.

Mălina vorbeşte senină despre cum acest instrument este modul său de a se exprima, de a comunica şi de a fi.

La început, pasiunea pentru muzică a fost simplă curiozitate, sentimentul acela care furnică prin toţi copiii de 2 ani. Vioara a fost o joacă, nimic spectaculos, nimic care să anunţe că acesta va deveni un mod de viaţă pentru Mălina. „Nu a fost nici revelaţie, nici tradiţie în familie. Cel mai mult m-au impresionat sunetele pe care acest instrument le producea, iar acum, zece ani mai târziu, sunt într-o continuă căutare de cât mai multe sonorităţi“, spune Malina. A început studiul viorii la 7 ani. „Decizia de a studia a fost a mea, a venit dintr-o curiozitate, dar acum îmi dau seama că aşa a fost să fie: capriciul fetiţei de 7 ani a devenit un mod de viaţă pentru adolescenta de azi“ – şi a crescut ca-n basme. A fost descoperită de violonistul Şerban Lupu, care i-a propus să urmeze cursurile Universităţii de Arte „George Enescu“ din Iaşi, pentru că, spunea el, fata depăşise nivelul programei şcolare. „La 10 ani am ajuns să fiu «studentă» la Conservatorul din Iaşi , îndrumată îndeaproape de unul dintre membrii cvartetului Voces, regratatul violonist Anton Diaconu“, povesteşte Mălina.

Paganini, prima dragoste

La început, părinţii nu au fost încântaţi de alegerea Mălinei, căci ştiau că e nevoie de multă muncă pentru a face performanţă. Însă pe ea nu a speriat-o deloc. A studiat neobosită, ore în şir, fără să-şi arunce privirea spre ceas. Fiecare partitură are nevoie de un anumit timp, iar fata nu se descurajează niciodată. Dimpotrivă. „Fiecare provocare sau piedică pe care o am de înfruntat e pur şi simplu o şansă deghizată. Dezamăgirile sau greutăţile nu m-au descurajat, ci m-au făcut şi mai perseverentă şi mai puternică“, spune Mălina cu încrederea unui tânăr care ştie exact spre ce ţinteşte. Printre modelele sale în carieră se numără marele David Oistrakh, dar şi Janine Jansen şi Lisa Batiashvili.

Când vine vorba de compozitori de muzică clasică pe care tânăra violonistă îi apreciază, Ceaikovski străluceşte mai presus de toţi în „clasamentul“ său. Dar prima sa dragoste a fost Nicolo Paganini, şi există şi o explicaţie pentru asta: „Eram la vârsta la care salturile, acrobaţiile şi săriturile pe vioară erau o mare atracţie pentru mine. Acum sunt un fan al romanticilor, dar îndrăgesc şi capodoperele mozartiene sau beethoveniene“. Acum, s-a maturizat muzical şi a început să exerseze „categoria grea“: George Enescu, pe care îl consideră unul dintre cei mai complecşi şi dificil de interpretat compozitori. „Anul trecut, mi-am făcut curaj să abordez Sonata nr. 2 de Enescu şi în prezent lucrez la Sonata nr. 3. Ce îl diferenţiază pe Enescu sunt partiturile înţesate cu indicaţii detaliate, fiecare element tehnic şi expresiv fiind însemnat pe partitură. Muzica prinde viaţă într-un fel care nu e forţat sau studiat, ci fluid şi cu o nunaţă improvizatorie specifică lui Enescu, mai ales în Sonata nr. 2 în caracter popular“, povesteşte Mălina.

Cel mai frumos vis: Royal Albert Hall

Mălina ştie că nu e tocmai uşor să se afirme pe scena culturală românească, dar este încrezătoare: „Nu e simplu să fii optimist în România, dar nici imposibil nu este. Trebuie doar să te încăpăţânezi suficient cât să descoperi realităţile fericite“. Visul său cel mare este să concerteze la Royal Albert Hall, şi chiar dacă este abia în clasa a XI-a, îşi planifică parcursul său profesional. 

Mălina Ciobanu este în al doilea an beneficiara Burselor stART şi spune direct: „Prin intermediul acestui program, am descoperit oameni deosebiţi şi le sunt profund recunoscătoare pentru că,  atunci când eram într-o perioadă critică în viaţa mea, mi-au acordat sprijinul. Am reuşit să particip la concursuri, la masterclass-uri şi să achiziţionez accesoriile muzicale necesare. Pe scurt, această bursă m-a ajutat să progresez“. Şi Mălina nu se opreşte aici. Va creşte, va cuceri lumea muzicală şi va deveni acel om care îi inspiră pe cei din jurul lui, aşa cum mărturiseşte cu siguranţă în voce şi în privire.

Conţinut oferit cu sprijinul Provident Financial Romania.