Județul în care maghiarii „s-au înmulțit“. Ceangăii urmează școala în limba maternă
0Peste 300 de elevi din județul Bacău învață integral în limba maghiară, în învățământul de stat la nivel preșcolar, primar, gimnazial și profesional, potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean Bacău.
Este vorba de 275 de elevi la Școala Gimnazială „Dani Gergely” din Ghimeș și 42 de elevi de la Liceul Tehnologic Făget. Comuna Ghimeș-Făget se află la granița județelor Bacău și Harghita, iar maghiarii sunt majoritari (53%).
Aici predau 6 profesori din învățământul preșcolar, 9 în învățământul primar, 2 limba și literatura maghiară, 2 engleză, 2 matematică, 2 istorie și geografie, 2 religie, 2 educație fizică, 2 agricultură teroretică, unul agricultură practică și unul, educație muzicală.
La Inspectoratul Școlar Județean Bacău răspund de învățământul în limba minorităților naționale profesorii Margareta Nistor și Marieta Hârțescu, fiecare cu câte o fracțiune de normă (adică având și alte atribuțiuni profesionale, nu doar asta).
Datele oficiale contrazic însă entuziasmul însărcinatulului premierului ungar, Katalin Szili, care anul trecut a afirmat că dezvoltarea reţelei de învăţământ în limba maghiară în comunitățile locuite de ceangăi din județul Bacău se desfăşoară în forţă.
În județul Bacău există comunități numeroase de romano-catolici care se identifică a fi ceangăi, identitate disputată deopotrivă atât de autoritățile române, cât și de cele din Ungaria. La Recensământul din 2021, populația care s-a declarat maghiară în județul Bacău a crescut procentual cu 7% față de Recensământul din 2011, semn că anumite politici educaționale și ideologice ale Guvernului Ungariei dau rezultate.
Asociația Maghiarilor Ceangăi din Moldova, vârful de lance al politicilor Budapestei față de catolicii din zonă
În ultimele trei decenii, un rol important în afirmarea identității maghiare a ceangăilor din Moldova l-a avut Asociația Maghiarilor Ceangăi din Moldova (AMCM), care a beneficiat de finanțări din partea Guvernului Ungariei.
Dealtfel, țara vecină are stipulată în Constituție obligația de a-i sprijini pe maghiarii din afara granițelor, chiar dacă aceștia nu sunt maghiari, cum este cazul ceangăilor.
AMCM s-a implicat în renovarea unor grădiniţe, şcoli şi centre comunitare, cu sprijinul Guvernului Ungariei.
Mai mult, aceeași asociație se implică activ pentru băcăuanii care doresc să devină cetățeni ai Ungariei.
„Zi Consulară la Casa Maghiară din Bacău. Mâine, 6 februarie, între orele 11:00-15:00, delegația Consulatului Ungariei la Miercurea Ciuc va fi prezentă în Bacău, pentru a primi următoarele solicitări: depunere dosar pentru obținerea cetățeniei maghiare, depunere cereri pentru eliberare pașaport, depunere cereri pentru eliberarea certificatului de naștere, depunere cereri în cadrul programului de ajutor pentru copii ”Köldökzsinor", se arată într-o postare recentă a AMCM.
„În 34 de localităţi din regiune trăiesc aproximativ 55.000 de vorbitori de maghiară sau care se consideră ca fiind maghiari, iar în 22 de localităţi, aproximativ 2.200 de copii beneficiază şi de o masă pe zi, respectiv învaţă în limba maghiară şi îşi dezvoltă în mod continuu cunoştinţele despre cultura şi tradiţiile maghiare“ – a relatat Katalin Szili, citată de G4Media.
Afirmațiile oficialului maghiar sunt contrazise însă de autoritățile din Bacău, care afirmă că nu există forme private de învățământ în limba minorităților naționale și nici forme de discriminare (pozitivă)
„Nu există la nivelul județului Bacău alte forme sau unități de învățământ privat pentru predarea în limba minorităților naționale și/sau formarea elevilor în această limbă. Nu există colaborări private în unitățile de învățământ preuniversitar din județ prin care să se asigure anumite beneficii elevilor care aparțin minorităților naționale de natură să conducă la discriminarea celorlalți elevi care nu aparțin acestor minorități”, se arată în răspunsul semnat de inspectorul general Anca Egarmin, de la Inspectoratul Școlar județean Bacău, transmis ziarului Adevărul.
Manual pentru maghiarizarea numelor românești
Ungaria duce de mai bine de un secol o politică de maghiarizare a numelor și denumirilor din România, care s-a suprapus peste politica religioasă, de atragere, mai ales în timpul Imperiului Austro-Ungar, la catolicism sau la confesiunea greco-catolică.
În 1898 a apărut lucrarea lui Simon Telekes: „Cum să maghiarizăm numele de familie”. Ioan Furdui devine Fúrdui Ianoş, Furdui Nicolae - Fúrdui Miklos, iar Avram Iancu - Iank Abraham.
Nici numele localităților nu mai aveau nimic în comun cu identitatea românească: Bacău este Bako, Comănești este Comanfalva, iar Pustiana era Pusztina.